Monografia orașului Balș - studiul geografic și economic

I. Studiul Geoagrafic

1 STRUCTURA GEOLOGICA

Sub raport tectonic zona BALŞ aparţine zonei de vorland având în partea sudică ca fundament Platforma Moesică -Prebalcanică .Peste acest fundament eterogen şi destul de complex stă o cuvertură sedimentară cu o litologie şi grosime variate. Peste partea sedimentară - partea superioară a acestei cuverturi de natură molasieă, care corespunde neogenului şi cuaternarului, se îngroaşă în zona de contact orogen - platformă şi prezintă o serie de structuri petrolifere, paralele cu cutele subcarpatice, situate în depozite neogene.

2 RELIEF

Aşa cum s-a arătat anterior, judeţul Olt aparţine din punct de vedere geomorfologic celor două mari unităţi de relief: PODIŞUL GETIC-ocupă numai 1/3 din întinderea acestuia- şi CÂMPIA ROMÂNĂ- căreia îi revin 2/3din suprafaţă.

In cadrul acestor două mari unităţi de relief, care vin în contact fără denivelări accentuate, se găseşte o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante:

-mezorelief -reprezentat prin sistemul de văi şi interfluvii

- microrelief-. care se întâlneşte peste tot în cuprinsul primei categorii.

3 CLIMA

Teritoriul zonei BALŞ se încadrează în zona climatică de tip temperat continental cu ierni moderate.

Temperatura medie anuală pe ultimii 77 de ani este de 10°- 60°C. Temperatura medie a lunii celei mai calde este de 22°- 10°C, iar temperatura lunii celei mai reci este de -2°- 70°C.

Temperatura maximă înregistrată a fost de 40°- 50°C , iar cea minimă de -2°, 70°C . Se înregistrează anual circa 41 de zile ca temperatură de peste 300°C şi 107 zile cu temperaturi 25 ° C.

Brumele târzii de primăvară sunt mai frecvente în luna martie, rare în aprilie şi cu totul excepţionale în luna mai. Brumele de toamnă încep în a doua jumătate a lunii octombrie şi uneori chiar în primele zile ale acesteia .

Media cantităţilor de precipitaţii ce cad anual este de 578,9 ml /cm2 . Distribuţia lor în timpul anului este însă destul de neomogenă. Sezonul cel mai ploios este sfârşitul primăverii şi începutul verii.

Precipitaţiile maxime înregistrate în 24 de ore au fost de 105 ml /cm2 .Pe timpul iernii cad circa 70 ml/cm2 zăpadă, cu mari variaţii de la un an la altul.

4 HIDROGRAFÍA

Este reprezentată de ape curgătoare şi lacuri. Hidrografía zonei luate în discuţie este mai săracă, evidenţiindu-se Olteţul, cu o direcţie de curgere N - V spre S.

Fiind al treilea râu al judeţului ca mărime, aparţine acestuia numai prin porţiunea sa inferioară si de vărsare în Olt.

Apele subterane

Pânza freatică este foarte bogată cu izbucniri de debite mari de apă şi se află sub grindurile pe care sete situată vatra oraşului Balş. De sub această terasă joasă izvoarele mai puternice au fost amenajate sub formă de „cişmele".Apele freatice au adâncimi variabile şi o influenţă destul de mare asupra localităţii şi a zonelor învecinate prin provocarea excesului de umiditate în anii ploioşi şi mai ales prin formarea unor orizonturi suprafreatice.

Poziţia orizonturilor freatice este strâns legată de litologia şi morfologia reliefului. Orizonturile cu adâncimi cuprinse între 0- 2 m şi 2-3 m se întâlnesc în sectorul de luncă şi pe unele porţiuni ale teraselor inferioare ale Olteţului unde contribuie la generarea excesului de umiditate.

Orizonturi cu adâncimi de 5-10 m şi 10-15 m se întâlnesc în unele sectoare de terasă iar cele de peste 20m sunt caracteristice câmpului înalt al Romanaţiului.

Apele de mare adâncime^ atât în lunca Olteţului cât şi în Câmpia Romanaţilor au o mineralizare slabă , cu calităţi potabile remarcabile (duritate redusă) de tip hidrochimic. Acestea sunt folosite la alimentarea cu apă a populaţiei localităţii dar şi la activităţile industriale.

Potenţialul hidrogeologic al oraşului Balş este destul de bogat, rocile magazin fiind reprezentate prin nisipuri , pietrişuri , bolovănişuri fluvio- lacustre şi fluviatile , cu pat argilos situat la adâncimi diferite.

5 VEGETAŢIA

Vegetaţia zonei BALŞ se înscrie în tipul de vegetaţie de câmpie si a pădurilor de Quercinee. Vegetaţia naturală, spontană a zonei se încadrează în cele două mari unităţi de relief:- zona forestieră , situată în nord şi- zona de stepă şi de păduri xerofile . Prima fâşie este reprezentată de subzona pădurilor de stejar şi mixte de tip sud-european, iar a doua, prin pajişti de silvostepă cu graminee şi diverse ierburi xeromezofile, care alternează cu păduri de stejar .

Vegetaţia lemnoasă a acoperit în trecut cea mai mare parte a zonei, continuând şi în prezent să deţină suprafeţe destul de mari. Demn de menţionat este faptul că se fac masive tăieri, consecinţele fiind destul de simţite mai ales din punct de vedere climatic .

6 FAUNA

Fauna zonei BALŞ se încadrează în fauna caracteristică zonelor joase, de câmpie şi podişuri, cu biotipurile de pădure, de pajişti şi acvatice .

Fauna de pădure este reprezentată prin mamifere , reptile şi mai ales prin păsări, care se întâlnesc atât în pădurile de stejar cât şi cele din silvostepă sau de luncă.

Mamiferele au o arie de repartiţie mai largă; unele din ele cum sunt : lupul, vulpea, iepurele şi veveriţa apar şi în zone mai înalte, iar altele sunt mai mult legate de zonele de câmpie şi podiş : mistreţul, bursucul şi pisica sălbatică .

Reptilele prezintă aceleaşi caractere de adaptare ca şi cele din regiuni asemănătoare . Intre acestea se pot cita : şerpi, şopârle şi guşteri. Dintre batracieni aici trăiesc broaşte din genurile : Rana, Pelobates, Hyla,etc.