Turismul în Delta Dunării

Ultimul pamant inconjurat de apele Dunarii, inainte ca aceasta sa se verse in mare, Delta Dunarii este un fenomen al naturii unic in Europa si unul dintre cele mai frumoase din lume.

Nivelul apelor in Delta este influentat de vantul din est, care „opreste” varsarea Dunarii in mare. Turbiditatea in conditii normale nu are valori mari, vegetatia filtrand apele fluviului si facand ca majoritatea ghiolurilor sa fie limpezi, cu o frumoasa culoare verzuie.

Delta Dunarii se intinde pe o suprafata de 4.600 kmp, din care 4.430 kmp pe teritoriul Romaniei, si se imparte in: delta fluviala, delta fluviomaritima, complexul Razelm-Sinoe, bratele Dunarii si zona maritima (Meleaua Sfantu Gheorghe). În dreptul ceatalului Chitila,Dunarea se desparte in doua brate, Chilia si Tulcea, apoi, la ceatalul Sfantu Gheorghe, se desparte in alte doua brate, Sulina si Sfantu Gheorghe. În timp ce Chilia si Sfantu Gheorghe au ramas brate naturale,bratul Sulina a fost indreptat si malurile intarite cu piatra, incepand din anul 1870, pentru a pemite accesul vaselor maritime in amonte pe fluviu, pana la principalele porturi dunarene. Cele trei brate (Chilia 126 km, Sulina 69,9 km si Sfantu Gheorghe 112 km) separa lunca Dunarii, care este de fapt delta, in trei insule: Insula Letea, circa 50%, insula Sfantu Gheorghe, circa 27%, si Insula Dranov, circa 23% din suprafata totala. Geografic, Delta este intretaiata de paralela de 45° si de meridianul de 20°. În nord, este delimitata de Podisul Bugeacului, la sud-vest de Dealurile Tulcei, o prelungire a Muntilor Macin, cei mai vechi munti din Europa (Muntii Hercinici), cu o altitudine maxima de 467m, iar la sud-est de Marea Neagra. Altitudinea medie in Delta este de 0,31 m, cu maxime in grindurile Chitila (6,5 m) si Letea (13 m) si cu minime in albiile bratelor si in lacuri (–36 m pe bratul Chitila, –18 m pe Sulina, –26 m pe Sfantu Gheorghe, –12 m Lacul Belciug, –2,5 m Lacul Gorgova, –2 m Lacul Matita etc.). Solul este format in principal din argile si maluri fine (de tip „loess”), avand ca baza un strat gros de 1-2 m de turba de plaur. Este un sol tipic deltaic, format in mii de ani, cu exceptia pamanturilor nedeltaice, care sunt soluri ferme (Chitila si Stipoc). De fapt, delta este o „broderie“, in care este greu sa trasezi limite intre apa si uscat.

GENEZA

Faza 1: Pe locul Deltei si prelungindu-se mult in amonte exista initial Golful Tulcea. Datorita unei impresionante cantitati de aluviuni transportate de Dunare si datorita unui flux si reflux extrem de mic (aproximativ 50 cm) in acest golf s-au creat conditiile formarii unei Delte. Remarcati configuratia geografica in care Golful Babadac era bine conturat, dand nastere mai tarziu "Lacului Razim".

Faza 2: In urma cu aproximativ 13 000 de ani intre insulele Caraorman si Letea s-a format un cordon litoral, care a inchis Golful Tulcea transformandu-l intr-o laguna. In imaginea alaturata sunt dunele de nisip din Caraorman, care faceau parte din cordonul litoral numit si "cordon initial".

Faza 3: Colmatarea lagunei duce la formarea unei suprafete mlastinoase in care Dunarea isi sapa unul din cele mai vechi brate: Sfantul Gheorghe. In urma cu aproximativ 9 000 de ani aluviunile transportate de bratul Sfantul Gheorghe fac ca Delta sa avanseze in dreptul lui si in acelasi timp inchid Golful Babadac conturand viitorul complex Razim - Sinoie.

Faza 4: Un nou brat al Dunarii strapunge "cordonul initial" (in urma cu 7 000 de ani, chiar in dreptul viitoarei localitatii Crisan) si va depozita aluviuni la capatul sau. Acest brat se va numi Sulina si va avea o avansare rapida in mare care se datoreaza probabil unei oarecare colmatari a bratului Sfantul Gheorghe. Deasemenea se contureaza partea de Nord a Deltei si bratul care ii va da nastere: bratul Chilia.

Faza 5: Colmatarea bratului Sulina obliga apele Dunarii sa caute alta iesire la Marea Neagra, astfel "cordonul initial" este strapuns din nou in partea de nord (in urma cu 2 000 de ani, in dreptul localitatii Periprava), luand nastere bratul Chilia. Aluviunile depuse de noul brat Chilia vor duce la inaintarea Deltei in partea de Nord. In interiorul Deltei colmatarea lacurilor si formarea unor noi grinduri este un proces natural ce continua si astazi.

ATESTARI ISTORICO GEOGRAFICE

Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idée reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.

In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito".

RETEAUA HIDROGRAFICA

Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare:

1. CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua grupari de ramificatii si o microdelta proprie. Lungime: 105 km pana la Periprava; latime maxima: 1.000 m; adancime maxima: 39 m. Transporta cca 60% din totalul apelor fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,56. Navigatie de interes local.

2. TULCEA - brat care se intinde intre ceatalurile Chilia si SF. Gheorghe (pe malul drept, orasul Tulcea). Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima: 34 m. Transporta cca 40% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate:1,40. Cale principala de navigatie.

3. SULINA - cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare. Lungime: 64 km; latime maxima: 250 m; adancime maxima: 18 m. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,03. Canal de trafic fluvio-maritim (la adancimea minima obligatorie de 7,32 m, pot circula nave de 7.000 t).

4. SFANTU GHEORGHE - cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in mare. Lungime: 64 km; latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,60. Navigatie de interes local.