Christoph Henry Dowson - Idei spre Europa

Christopher Henry Dawson (1889 – 1970) a fost numit cel mai mare vorbitor de limba engleza catolic al secolului XX. Un scriitor talentat, elocvent si prolific, Dawson a scris mai mult de douazeci de carti si numeroase articole cu privire la natura culturii crestine. O viata dedicata studiului culturilor lumii l-au condus la afirmatia ca: "Este impulsul religios care furnizeaza forta de coeziune, care unifica o societate si o cultura ... O societate care a pierdut religia ei devine mai devreme sau mai tarziu, o societate care a pierdut cultura ei”. Dawson aplica in mod stralucit principiile crestine in lumea la evenimentele istorice, si vede lumea interioara a schimbarilor spirituale ca element dinamic in istorie si ca o adevarata lume - transformatoare de putere.

Nascut in 1889 intr-o familie anglo-catolica din Hay Castelul, Dawson a fost un savant englez, in adevaratul sens al cuvantului. A studiat la Winchester College si Trinity College, Oxford, si pentru scurt timp in Suedia. In 1914, el s-a convertit la catolicism. La fel ca John Henry Newman, a ajuns la catolicism, prin studiul istoriei. Dupa ce s-a casatorit cu Valery Mills in 1916, el s-a stabilit la tara si si-a dedicat viata istoriei. El a predat si a fost prezent in cadrul celor mai prestigioase conferinte in Statele Unite. Putem mentiona Prelegeri Forwood de la Universitatea din Liverpool, Prelegeri Gifford de la Universitatea din Edinburgh, University College, la Exeter, si Academiei Britanice din Londra. In 1958 el a fost invitat de Universitatea Harvard pentru a detine o catedra de studii romano-catolice in Divinity School. S-a intors in Anglia unde a murit in mai 1970, la 81 de ani.

Activitatea lui Christopher Dawson este foarte relevanta pentru cei care doresc sa inteleaga rolul religiei in istoria de Vest si radacinile crestine ale istoriei europene, in special. Spre deosebire de opiniile contemporane, opera sa arata modul in care ideea de transcendenta infuzeaza istoria cu o interpretare mai larga si mai bogata de evenimente. In cazul in care credinta este absenta ... omul este divortat de la realitate. Crestinismul nu consta intr-o reforma sociala, ci intr-o o lumina in intuneric. Civilizatia este un drum in care se angajeaza omul nu, o casa de a trait in orasul lui, realitatea aflandu-se in alta parte. Christopher Dawson a fost cel mai probabil, elevul cel mai infocat a relatiei dintre religie si cultură. „Fiecare cultură”, scria el, „este ca o planta. Aceasta trebuie să aiba radacinile in pamant si lumina soarelui” pentru aceasta trebuie să fie deschis la spiritualitate. In momentul de fata suntem ocupati de taierea radacinilor sale si inchizand toate luminile de sus. Pentru a aborda aceasta situatie, el a propus studiul culturii crestine, el crede ca acest studiu trebuie sa fie unul esential deoarece reprezenta cheia pentru intelegerea dezvoltarii istorice a civilizatiei occidentale.

Dupa cum afirma el, problema europeana nu poate fi rezolvata decat „printr-un proces de reorganizare drastica economica si politica care a crea o unitate federala - Statele Unite ale Europei .... Europa isi datoreaza caracterul sau unic la faptul ca este si intotdeauna a fost o societate de natiuni, fiecare, intens constienta de personalitatea sociala proprie si propriile institutii politice si legi, dar toate unite printr-o traditie spirituala comuna, o cultura comuna intelectuala si valorile morale comune ... Numai prin recuperarea acestor traditii si valori comune si consolidarea acestora, Europa poate fi salvat”.

Ca si opere relevante a lui Dowson mentionam: Age of Gods (1928), Crestinism si New Age (1931), Making of Europe (1932), Religia si statul modern (1936), Religie si cultura (1948), Realitatea istorica a culturii crestine (1960), Religia si istoria lumii (1975).