Conflictul și Stresul

Conflictul

În primul rând trebuie să definim ce înseamnă un conflict de muncă. Conform Codului Muncii: “Conflictul de munca reprezintă orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de munca.”

Conform Legii conflictelor de muncă: “Conflictele dintre salariaţi şi unităţile la care sunt încadraţi, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă, sunt conflicte de muncă.”

Legislaţia muncii a introdus însă doi alţi termeni cu privire la anumite conflicte de muncă cu obiect specific, şi anume: conflicte de interese şi conflicte de drepturi.

• Conflictele de interese sunt acele conflicte de muncă ce au ca obiect stabilirea condiţiilor de muncă cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă, respectiv sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariaţilor.

• Conflictele de drepturi sunt acele conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din legi ori din alte acte normative, precum şi din contractele colective sau individuale de muncă, respectiv conflicte referitoare la drepturile salariaţilor.

Este foarte important să înţelegem corect aceşti termeni, deoarece foarte des se fac confuzii între conflictele de drepturi şi cele de interese, sau conflictele de interese sunt asimilate termenului general de conflicte de muncă.

Salariaţii şi unităţile au obligaţia să soluţioneze conflictele de muncă, fie că vorbim despre conflicte de interese sau conflicte de drepturi, prin bună înţelegere sau prin procedurile stabilite de lege. Procedura de soluţionare a conflictelor de muncă este stabilită prin Legea nr. 168/1999, Legea conflictelor de muncă.

A. Ne vom referi în primul rând la conflictele de interese, deoarece acestea necesită o abordare mai largă, respectiv acestea sunt de cele mai multe ori asimilate termenului generic de „conflicte de muncă”.

Conform art. 12 din Legea conflictelor de muncă, conflictele de interese pot fi declanşate în următoarele situaţii:

• unitatea refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un contract colectiv de muncă sau contractul colectiv de muncă anterior a încetat;

• unitatea nu acceptă revendicările formulate de salariaţi;

• unitatea refuză nejustificat semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate că negocierile au fost definitivate;

• unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă.”

Soluţionarea conflictelor de interese

Trăsăturile caracteristice conflictelor de interese sunt:

– se pot ivi numai în faza negocierii contractelor colective de muncă, cu alte cuvinte, numai în faza precontractuală;

- nu pot viza negocierea unui contract individual de muncă (întrucât în această fază nu există între părţi raporturi juridice de muncă);

– au întotdeauna caracter colectiv (adică sunt conflicte colective de muncă), întrucât pot interveni numai la nivel de unitate, grupuri de unităţi,

ramuri de activitate sau la nivel naţional (în cazuri speciale la nivel de subunitate, compartiment sau grup de salariaţi), niciodată însă la nivel individual;

– au ca obiect orice problemă care, în condiţiile legii, este legată de începerea negocierii colective, desfăşurarea acesteia şi încheierea contractelor colective de muncă;

- nu pot avea ca obiect revendicări ale salariaţilor pentru a căror soluţionare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ.