Eseu Management Public

1. Tema lucrarii

Tema lucrarii este reprezentata de clasificarea consumatorilor serviciilor publice si relatiile ce se stabilesc intre acestia si autoritatile publice prestatoare de servicii.

2. Prezentarea si aplicarea a doua puncte de vedere

Primul punct de vedere asupra temei alese apartine lui David Rosenbloom. Acesta afirma ca dezvoltarea si cresterea statului administrativ contemporan are o imensitate de ramificatii pentru public. In mod sigur, publicul beneficiaza din plin de administratia publica. Insa prea des in trecut, textele de administratie publica au dat gres in a categorisi locul ” publicului ” in statul administrativ public. Astazi, relatiile cu publicul sunt puse in fruntea practicii administrative publice.

Fiecare persoana este afectata de unele actiuni publice administrative tot timpul. Ar fi un exercitiu interesant sa tinem minte de cate ori activitatile zilnice sunt intr-un oarecare fel afectate de o agentie publica administrativa. Dar chiar si o asemenea verificare a intinderii in care administratorii publici influenteaza viata noastra si au un impact asupra structurii vietilor noastre zilnice, nu incepe sa spuna intreaga poveste a legaturii dintre public si administratia publica.

Publicul interactioneaza direct cu administratorii publici in mai multe contexte. Publicul poate fi structurat in mai multe categorii:

- Clienti si consumatori. Numarul posibilitatilor in acest context se poate extinde. Un studiu, spre exemplu, arata ca peste jumatate din populatie a avut recent cel putin un contact direct cu o agentie administrativa, tratand unul din domeniile: angajare, salariu, compensarea muncii, ajutor de somaj, asistenta publica, ingrijire medicala, pensie. Daca sanatatea publica, serviciul postal si alte functii, precum contactul cu agentii care se ocupa de inselaciunea clientilor, procentul actiunii publice in rol de clienti ar creste considerabil. Esenta rolului de client sau consumator este aceea ca individul cauta sa obtina un beneficiu sau serviciu de la o agentie administrativa. In cele mai multe cazuri, clientul individual va intalni fata in fata un administrator public.

- Participanti. Multe programe administrative permit participarea directa a publicului. Comisiile de utilitati publice, agentiile pentru locuinte si alte agentii publice adesea retin audierile publice. Membrii ai publicului raspund propunerilor agentiilor sa adopte scimbari de reguli. In anumite cazuri, grupurile sunt atat de eficace in a utiliza participarea pentru a face administratorii publici sensibili la cererea lor, ca sunt considerati a fi corpul electoral ai agentiei.

De asemenea, alte categorii incluse mai sunt si cele ale indivizilor supusi reglementarii si al celor care contesta.

Cel de-al doilea punct de vedere apartine lui Norman Flynn. El este de parere ca nu toti utilizatorii serviciilor sunt ”consumatori” in sensul normal al acestui cuvant. Exista mai multe legaturi intre organizatiile serviciilor publice si cei pe care ii servesc, cu toate ca, in multe servicii, managerii au decis sa utilizeze ideea de consumator ca o metafora pe care oamenii o pot intelege usor. In timp ce, poate nu exact din punct de vedere tehnic, gandul reclamantilor securiatii sociale, de exemplu, ca fiind consumatori presupune ca ei trebuie sa fie tratati cu respect, politete si demnitate.

O pura definitie a clientului ar exclude multe dintre legaturile dintre organizatiile publice si oamenii care utilizeaza serviciile lor. Clientii, in mod normal, pot alege ce sa cumpere si de la cine, ei prevad venitul care aduce profit celui de unde se hotarasc sa cumpere si au anumite drepturi in calitate de clienti. Aceste conditii se aplica unei mici proportii a serviciilor publice. Exista un numar mare de relatii intre serviciile publice si cei care le utilizeaza. La o extrema se afla relatia inchisoare-prizonier, unde prizonierul este un nedorit utilizator al serviciului, fara optiune de a pleca. La cealalta extrema, utilizatorii facilitatilor sporturilor publice au multe dintre atributele clinetilor: ei platesc cel putin o parte din cost, ei pot alege sa plece altundeva sau sa faca altceva. La mijloc sunt relatiile cu un grad al capacitate de a pleca oscilant: daca geografia o permite, copiii pot schimba scoli, pacientii pot schimba medicii. In practica, alegerea este limitata.

Legaturile variaza, mulandu-se dupa natura serviciiilor. Unele servicii sunt protectoare ( pompieri, protectia copilului), altele sunt interesate sa organizeze accesul la indreptatiri (securitatea sociala), pe cand altele sunt interesate sa ajute oamenii sa aiba vieti complete (educatia adultilor). Toate aceste servicii impun diferite modalitati de gandire asupra dezvoltarii si mentinerii unei legaturi care da destinatarilor sau utilizatorilor serviciului atat control asupra serviciului pe cat isi doresc.

Oamenii care utilizeaze serviciile publice sunt atat cetateni, cat si clienti. Accesul lor la servicii este frecvent un drept care deriva din intalnirea criteriului eligibilitatii sau din simplu fapt de a fi cetatean, decat din capacitatea de a plati. In aceste servicii care sunt disponibile ca un drept, organizatia nu poate decide permitarea serviciul unui singur individ sau unui grup.