Extras din referat
La începutul anilor `70, Geert Hofstede a realizat un studiu sistematic de amploare prin care încerca sa explice atitudinea fata de munca a angajatilor din mai multe tari ai unei companii multinationale pe baza caracteristicilor culturale specifice nationalitatii angajatilor. Hofstede a identificat patru dimensiuni de baza ale diferentelor dintre culturile nationale, fiecare constând în interactiunea a doua laturi concomitent complementare si contrare. Culturile nationale pot fi pozitionate de la un grad ridicat pîna la un grad scazut pe fiecare din cele patru scale, obtinându-se astfel un profil cultural distinct. Ulterior a fost identificata si adaugata modelului construit o a cincea dimensiune. Aceste dimensiuni culturale au fost denumite:
. Indexul distantei fata de putere (PDI) reflecta gradul în care oamenii din cultura respectiva percep inegalitatea sociala.
. Individualism (IDV) se refera la masura în care o cultura încurajeaza independenta si libertatea individului fata de grupul caruia îi apartine.
. Masculinitate (MAS) importanta faptului de a te fi nascut femeie sau barbat; preferinta pentru competitivitate si promovare în detrimentul cooperarii si armoniei sau invers
. Indexul de evitare a incertitudinii (UAI) se refera la modalitatile de a face fata incertitudinilor si situatiilor ambigue, controlul agresiunii si exprimarea emotiilor.
. Orientare pe termen lung (LTO) este legata de perioada de timp pentru care oamenii îsi fac planuri si asteapta rezultate si masura în care au tendinta de a sacrifica gratificatia de astazi pentru un rezultat viitor.
A. Distanta fata de putere: mare/mica
De la nastere, oamenii sunt inegali din punct de vedere fizic si intelectual, inegalitati care se amplifica si se pot transforma in diferente prin prisma bogatiei si puterii. Problema inegalitatii dintre oameni este o constanta a tuturor epocilor, regiunilor si civilizatiilor, dupa cum si lupta pentru egalitate este tot o constanta.
Aceasta dimensiune indica masura în care o societate accepta faptul ca puterea în institutii este distribuita inegal. In realitate, nu exista in lume nici o societate in care sa se fi realizat egalitatea intre membrii sai. Dar culturile, societatile in general se diferentiaza intre ele dupa importanta acordata inegalitatilor in functionarea lor economica si sociala. Societatile care incearca sa reduca inegalitatile in putere si bogatie, sa asigure o egalitate a sanselor se caracterizeaza prin distanta ierarhica mica fata de putere. In schimb, culturile care institutionalizeaza inegalitatile se caracterizeaza printr-o distanta ierarhica mare fata de putere.
Intensitatea puterii este asociata cu nivelul de centralizare al autoritatii si cu extinderea leadershipului autocratic. Din punct de vedere comportamental, in sistemele in care superiorii mentin o mare distanta a puterii, subordonatii tind sa se plaseze, fie intr-un raport de dependenta, fie in pozitia de independenta. In schimb, in organizatiile in care superiorii incurajeaza scaderea distantei puterii, preferintele subordonatilor inclina catre managementul consultativ.
Capacitatea fizica si intelectuala, puterea, bogatia si pozitia sociala pot sau nu sa mearga împreuna. În unele tari politicienii se pot bucura de privilegiul social si de putere sociala fara a fi bogati, dupa cum oamenii de afaceri care sunt bogati si au putere nu au statut social corespunzator. Unele societati încearca sa concilieze aceasta situatie, în altele ea pare normala.
Premise pentru distanta mica Premise pentru distanta mare
- nevoie mare de interventie a omului asupra naturii pentru supravietuire - supravietuirea impune mai putin interventia omului asupra naturii
- pondere mare a industriei - pondere mare a agriculturii
- mare mobilitate sociala - mobilitatea sociala redusa
- pondere mare a clasei medii - pondere redusa a clasei medii
- putere politica bazata pe un sistem reprezentativ - putere politica concentrata în mâna unei oligarhii
- învatamântul se face pe baza de dialog - învatamântul pe baza de lectii date de catre profesori atotstiutori
- larga distributie a bogatiei - bogatie concentrata în mâna unei elite
Aceasta dimensiune culturala influenteaza managementul de la nivelul organizatiilor, determinând o serie de particularitati, printre care:
Predomina distanta mica Predomina distanta mare
- structura organizatorica aplatizata, cu un numar mic de niveluri ierarhice - structura organizatorica alungita, cu un numar mare de niveluri ierarhice
- încadrare de angajati putin numeroasa - încadrare de angajati numeroasa
- evantai redus de salarii diferentiate - o puternica diferentiere a salariilor
- muncitorii au o calificare înalta - muncitorii sunr cu calificare reedusa
- muncitorii au acelasi statut ca si functionarii - functionarii au un statut social superior muncitorilor
- sindicate cu caracter pragmatic - sindicate centralizate
Distanta fata de putere este vizibila în familii, la scoala si la locul de munca. La locul de munca, atunci când distanta fata de putere este mare, managerii si subordonatii se considera reciproc ca inegali existential, inegalitate pe care se bazeaza sistemul ierarhic. Este de asteptat ca subordonatilor sa li se spuna ce sa faca, sistemele salariale sa arate o discrepanta mare între managerii de la nivelul superior si cel de baza al organizatiei. Este de asteptat ca seful sa îsi arate puterea si autoritatea prin simboluri: este destul de posibil ca un subordonat sa se simta mândru daca el poate sa-i spuna vecinului ca seful sau conduce o masina mai scumpa decât cea a sefului vecinului. În situatia unei distante mici fata de putere subordonatii si managerii se considera unii pe altii ca egali existential, ierarhia e doar o inegalitate a rolurilor stabilita conventional. Organizatiile sunt descentralizate, cu un numar redus de niveluri ierarhice si un numar redus de personal de supraveghere.
Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte si subordonatii probabil ca vor face comentarii negative cu vecinii daca seful lor cheltuie banii companiei pentru a-si procura o masina costisitoare.
Prin calcul statistic, distanta fata de putere a mai prezentat corelatii cu:
. latitudinea geografica a tarii, o latitudine superioara cu o distanta fata de putere mica;
. numarul de locuitori, daca acesta este mare se asociaza cu distanta mare fata de putere;
. veniturile, tarile bogate fiind asociate cu distanta mica fata de putere.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Incadrarea Tipologica a Managementului.doc