Reproiectarea managerială a SC Proconstruct SA

Documentarea preliminară

1.1. Caracteristici tipologice ale firmei investigate

Această fază are drept conţinut evidenţierea principalelor elemente de diferenţiere şi localizare a firmei într-un anumit context local, naţional şi internaţional, precum: denumire, act normativ de înfiintare, obiect de activitate, particularităţi ale proceselor de aprovizionare, producţie şi vânzare, particularităţi ale relaţiilor cu organisme financiar-bancare ş.a.m.d.

...Societatea comercială PROCONSTRUCT este o societate pe acţiuni, înfiinţată în anul 1998; capitalul social este de 40.591.000 lei (1.623.640 acţiuni a câte 2,5 lei acţiunea ). Sediul se află în oraşul Ploieşti. Este cea mai importantă companie din această zonă, cu capital majoritar de stat. Acţionariatul are următoarea structură:

- S.C. PETROM S.A. – 76%

- SIF MUNTENIA – 18%

- Asociaţia salariaţilor – 6%

Obiectul de activitate: producerea şi comercializarea de echipamente complexe destinate industriei petroliere.

Principalii furnizori sunt întreprinderi siderurgice (pentru tablă), întreprinderi constructoare de maşini (pentru unele componente electrice şi electronice ), întreprinderi chimice (pentru vopseluri şi lacuri).

Clienţii firmei sunt întreprinderi cu capital privat ( 85%), companii naţionale şi întreprinderi cu capital majoritar de stat ( 15%).

Concurenţa este dată de firme cu profil de fabricaţie similar, situate în Transilvania (2), Moldova (1), Dobrogea (1) şi Muntenia (1). Firma are cont deschis la Banca Comercială Română, sucursala Ploieşti.

1.2. Situaţia economico-financiară a firmei

În aceasta a II-a fază a etapei de documentare preliminară este prezentată, în dinamică, situaţia economico-financiară a firmei investigate, ţinându-se cont de următoarele aspecte:

* Intervalul de timp la care se referă indicatorii şi indicii prezentaţi trebuie să fie suficient de mare pentru a facilita conturarea unor concluzii pertinente. În opinia noastră aceasta “se întinde” pe 3-5 ani , adică intervalul de timp pentru care se „construieşte” strategia firmei. (Se ştie foarte bine că rezultatele diagnosticării sunt valorificate în proiecţii strategice realiste , alături de studiile de marketing, studiile ecologice ori strategia naţională ).

* Evidenţierea situaţiei economico-financiare se realizează cu ajutorul unui sistem de indicatori şi indici. Indicatorii se regăsesc în următoarele două grupe principale: indicatori de volum (cantitativi), precum: capitalul social, capacitatea de producţie, activele totale, activele fixe şi circulante, veniturile, cheltuielile, profitul brut şi net, cifra de afaceri, producţia marfă fabricată, număr salariaţi, fond de salarii, stocuri, datorii, creanţe, costuri de producţie etc. ; indicatori de eficienţă (calitativi), respectiv: productivitatea muncii, salariul mediu, ratele rentabilităţii, viteza de rotaţie a activelor circulante, cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri, solvabilitatea, lichiditatea generală şi parţială ş.a.

* Pentru evidenţierea în dinamică a situaţiei economico-financiare a firmei, a performanţelor acesteia recomandăm folosirea indicilor (raporturi între două mărimi ale aceluiaşi indicator), determinaţi în următoarele ipostaze:

- (realizat t-3 sau t-2 sau t-1/realizat t-2 sau t-1) x 100

- (realizat t-3 sau t-2 sau t-1/previzionat t-3 sau t-2 sau t-1) x 100

- (previzionat t-3 sau t-2 sau t-1/previzionat t-2 sau t-1) x 100

* Exprimarea indicatorilor de volum (obiective sau rezultate) se poate realiza în preţuri curente sau preţuri comparabile. Pentru eliminarea influenţelor inflaţioniste exprimarea în dolari sau euro este cea mai indicată.

* Principala sursă informaţională utilizată pentru determinarea (evidenţierea) nivelului rezultatelor şi obiectivelor, la nivel de an, semestru ori trimestru este bilanţul contabil. Acestuia i se adaugă bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, bugetele întocmite şi lansate la nivel de centre de gestiune.

* Este recomandabilă apelarea şi a altor surse informaţionale, precum raportările statistice, documente cu caracter intern etc. care permit identificarea nivelului previzionat şi realizat al unor indicatori economici, financiari, sociali, de natură tehnică şi tehnologică, de calitate şi competitivitate ş.a.m.d.

Dată fiind importanţa deosebită a performanţelor economice în aprecierea potenţialului de viabilitate al firmei dar şi în economia diagnosticării, prezentăm, în continuare , cele mai semnificative ipostaze ale acestora şi mecanismele de fundamentare.

* Performanţele economice – consecinţă a „prestării” unui management performant – vizează atingerea unor niveluri cât mai ridicate, faţă de obiective, concurenţă şi situaţia din anii precedenţi, ale unor rezultate măsurabile prin indicatori de volum (cantitativi) şi de eficienţă (calitativi).

Prezentăm, în continuare, conţinutul acestora, cu precizarea că ne-am referit la cele mai semnificative aspecte, pe care managerii trebuie să le stăpânească întrucât operează cotidian cu ele.

Principalii indicatori ce reflectă obiectivele şi rezultatele obţinute

• Indicatori de volum

* de eforturi

- capacitatea de producţie respectiv producţia maximă ce poate fi obţinută în anumite condiţii tehnice, tehnologice, organizatorice, umane etc.

- patrimoniul reflectă valoarea economică a firmei, capacitatea acesteia de a face faţă necesităţilor financiare la un moment dat

- costurile exprimă totalitatea cheltuielilor ocazionate de obţinerea producţiei – cheltuieli directe (materii prime şi materiale directe, salarii directe) şi indirecte (cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, cheltuieli de administrare a secţiilor şi a întreprinderii etc.)

- numărul de salariaţi, respectiv necesarul sau existentul de personal (muncitori direct şi indirect productivi, tehnic, economic, alte specialităţi şi administrativ)

- fondul de salarii reprezintă cheltuielile cu manopera directă şi indirectă (pentru muncitori direct productivi, indirect productivi şi personalul TESA)

- stocurile sunt active circulante regăsite în materii prime şi materiale, producţie în curs de execuţie, produse finite, datorii

* de efecte

- producţia fizică, exprimată în unităţi naturale sau natural-convenţionale

- producţia marfă fabricată, indicator de calcul determinat ca produs între producţia fizică şi preţurile de vânzare

- veniturile (în principal cifra de afaceri), ce cuprind:

* venituri din exploatare

* venituri excepţionale

* venituri financiare

- profitul brut, obţinut ca diferenţă între cifra de afaceri şi costurile de producţie

- valoarea adăugată (alcătuită atât din eforturi – cheltuieli cu personalul, impozite, taxe, cheltuieli financiare, amortizare – cât şi din efecte – profitul)

* indicatori calitativi (de eficienţă)

Se determină ca raport intre doi indicatori cantitativi, (unul de eforturi pe unul de efecte sau invers).