Lucru individual la resurse umane

Introducere

Evoluția în domeniul tehnologiei, creșterea complexității acivităților desfașurate în întreprideri precum și contextual social-economicîn care ne aflăm au condus , în mod treptat la elaborarea unor noi metode și tehnici de selecție , încadrarea și integrare a personalului unității.

Aceasta tema este important, deoarece recrutarea , selecția și integrarea personalului are rolul de a stabili exact treapta și felul muncii care îi revine fiecărei persoaneîn evoluția sa.

Practica managementului resurselor umane demonstrează faptul că,în mare măsura,reușita integrării în activitatea economic-socială a firmei unui angajat nou depinde de procedurile pe care le folosește unitatea respectivăpentru primirea acestuia.

Personalul unei întreprinderi cuprinde salariați încadrați permanent sau temporar,prezenți la lucru ,aflați în concediul de odihnă, de boală sau de studii,salariați absenți motivat sau nemotivat,cei care efectuiază ziua liberă,cei trimiși să lucreze în afara întreprinderii,cei aflați în deplasare.

Recrutarea este primul pas în procesul de asigurare cu personal,precum și primul pas în procesul de selecție acestuia.Selecția personalului este pasul urmator,constînd din evaluarea ,prin diverse metode a candidaților și alegerea celui mai potrivit pentru post, urmată de angajare.Selecția urmează, în mod logic,procesului de recrutare.

Capitolul I

Repere teoretice cu privire la recrutare,selecție și integrare

1.1 Recrutarea personalului

Recrutarea personalului este procesul de asigurare a unui număr suficient de mare de candidaţi calificaţi din care să fie posibilă selectarea celor care corespund cel mai bine cerinţelor pentru ocuparea posturilor vacante în firmă.

În linii mari, cu cât numărul candidaţilor este mai mare, cu atât se consideră că procesul de recrutare este mai reuşit. Însă nu contează doar latura cantitativă, ci şi cea calitativă.În felul acesta, evidenţiem, în ceea ce priveşte evaluarea procesului de recrutare a personalului, două categorii de indicatori:

- indicatori cantitativi de evaluare – numărul candidaţilor recrutaţi pentru un post vacant;

- indicatori calitativi de evaluare – gradul de corespundere a calificărilor candidaţilor cu cerinţele postului.

Întreprinzătorul poate utiliza două tipuri de surse de recrutare a personalului, şi anume: sursele interne şi cele externe.

Sursele interne de recrutare se referă la mediul intern al firmei şi cuprind: actualii angajaţi ai firmei, care pot fi transferaţi, promovaţi sau retrogradaţi; foştii angajaţi ai firmei; solicitanţii precedenţi la posturile vacante; prietenii sau rudele angajaţilor.

La sursele externe de recrutare se referă: instituţiile de învăţământ de toate nivelurile; agenţiile specializate (de stat sau private) de încadrare în câmpul muncii; anunţurile publicitare.

Prin urmare, sursele interne creează premise pentru o mai bună motivare a salariaţilor actuali ai firmei, orientându-i spre prestarea unei activităţi (munci) mai productive şi calitative, spre implicarea în soluţionarea diverselor probleme pe care le întâmpină firma, spre instruirea continuă şi permanentă în vederea creşterii gradului de profesionalism. În acelaşi timp, utilizarea excesivă a surselor interne determină perpetuarea metodelor şi tehnicilor de management vechi, generând un deficit de noi idei de afaceri şi tehnici de organizare a activităţilor.

Utilizarea preponderentă a surselor externe de recrutare este mai puţin costisitoare pentru firmă în ceea ce priveşte angajarea specialiştilor, inclusiv funcţionali, de înaltă calificare (economişti, contabili, ingineri etc.), decât pregătirea (instruirea, recalificarea) acestora. Mai mult decât atât, angajaţii din exterior servesc drept generatori de noi idei de afaceri/derulare (organizare) a acestora, aducând cu sine în firmă cunoştinţe şi practici performante, de ultimă oră. Însă nu trebuie uitat faptul că angajaţii veniţi din exterior necesită o perioadă mult mai mare de acomodare/ integrare în firmă, servind drept surse de posibile stări conflictuale şi de tensiuni în grupurile lor de muncă.