Managementul Resurselor Umane

Organizatii si management

Organizaţiile sunt construcţii sociale create de indivizi sau grupuri pentru a realiza obiective specifice. Altfel spus, o organizaţie constă din oameni care au roluri formal desemnate şi care lucrează împreună pentru a îndeplini obiectivele organizaţiei. Organizaţiile pot fi publice sau private.

Din punct de vedere structural, organizaţia are o componentă materială şi una umană. Comportamentul organizaţional vizează componenta umană, înţelegerea modului de acţiune al oamenilor şi conducerea lor pentru a munci eficient.

Organizaţiile sunt conduse de manageri. Un manager este acea persoană care planifică, organizează, conduce şi controlează oamenii şi munca în organizaţie astfel încât aceasta să-şi atingă scopurile. Practic, cunoaşterea comportamentului organizaţional ajută membrii unei organizaţii să-şi îmbunătăţească performanţele şi pe manageri să identifice cele mai bune căi de a conduce.

În mod tradiţional, funcţiunile managementului sunt: planificarea, organziarea, conducerea şi controlul, ca funcţii ale procesului de management.

Managerii din vârful piramidelor petrec mai mult timp cu planificarea şi stabilirea obiectivelor. Managerii de pe niveluri mai coborâte se concentrează asupra implementării obiectivelor şi asupra conducerii angajaţilor pentru a le atinge.

Managerii mai au si alte roluri, de exemplu: reprezentare, leader, persoană de legătură, purtător de cuvant, diseminator de informaţie, monitor, gestionar al disfuncţionalităţilor, alocator de resurse, negociator. Aceştia se angajează în procese de construire a competenţelor, în procese antreprenoriale şi de schimbare.

Aproape tot ce fac managerii presupune interacţiune cu oameni şi influenţarea acestora.

Provocări în managementul contemporan

Un mediu în continuă schimbare înseamnă competititvitate crescută, schimbare, imprevizibilitate. Managerii contemporani răspund prin aducerea companiilor lor la un nivel de eficienţă mai ridicat, renunţând la activitaţile neesenţiale şi crescând viteza de actiune/reacţie a acestor companii.

Organizaţiile cu structuri piramidale ascuţite, cu multe niveluri de management, sunt pe cale de dispariţie. În locul acestora apar organizaţii cu structuri mai plate, cu doar 3-4 niveluri. Multe companii şi-au redus numărul de niveluri de management şi în consecinţă şi numărul de manageri. Cei rămaşi trebuie să supervizeze mai mulţi oameni, nu se mai pot amesteca în munca subordonaţilor şi deci, aceştia au mai multă autonomie.

Managementul resurselor umane (MRU).

Definiţia resurselor umane

„Resursele umane” este un domeniu din ce în ce mai important care se formează în companii şi instituţii şi în domenii economice în toată lumea. Recunoscând faptul că OAMENII sunt cel mai de preţ „bun” al organizaţiilor, lideri de companii şi instituţii de pretutindeni se bazează din ce în ce mai mult pe politici eficiente de management care sunt aplicate mai ales în zona resurselor umane.

În urma unui adevărat boom de profesionişti, generalişti sau specialişti în aria relaţiilor umane, a crescut de asemeni şi nivelul de competenţe şi inovaţie dând naştere astfel celor mai eficiente şi productive metode de eficientizare a politicilor de management al forţei de muncă. Când acestea sunt aplicate, deja avem un mare număr de tehnici care duc la mărirea profitabilităţii în cazul companiilor sau la creşterea eficienţei organizaţiilor.

Dar care este, de fapt definiţia resurselor umane? În esenţă, MRU se aplică în cazul oricărei organizaţii. Orice afacere sau instituţie de orice dimensiune are nevoie de angajaţi pentru a putea funcţiona. Fiind cea mai importantă resursă pentru orice manager sau conducător, e nevoie ca angajaţii să fie gestionaţi în mod corespunzător pentru a se obţine eficacitate.

Managementul forţei de muncă este mult mai complicat decât, să spunem, gestionarea şi întreţinerea capitalului material precum utilajele, sistemele computerizate, etc. Abordarea mecanicistă a relaţiilor cu angajaţii a condus deseori la eşec. Din fericire, acest eşec a dus la studierea mai atentă a modului în care este tratat capitalul uman astfel încât acesta să-şi folosească întregul potenţial.

De aceea, aplicarea managementului resurselor umane se focalizează pe o analiză mai sensibilă şi mai umană pentru a determina ce anume funcţionează în lucrul cu angajaţii.

Functiunile MRU. Departamentul de resurse umane – rol, pozitie, structura

Pe măsură ce organizaţiile se transformă pentru a îşi mări competitivitatea, resursele umane joacă un rol cheie în a ajuta aceste organizaţii să se descurce într-un mediu competitiv în rapidă schimbare, caracterizat de o cerere crescută pentru angajaţi de calitate.

În cursul numeroaselor cercetări în domeniu, s-au definit o serie de activităţi în legătură cu oamenii, pe care le desfăşoară „resursele umane” pentru a adăuga valoare unei organizaţii:

1. Gestionarea şi utilizarea eficace a oamenilor.

2. Aplicarea metodelor de evaluare a performanţelor şi a compensărilor materiale pe baza competenţelor.

3. Dezvoltarea competenţelor care cresc atât performanţa individuală cât şi a organizaţiei.

4. Creşterea inovaţiei, creativităţii şi flexibilităţii necesare măririi competitivităţii.

5. Aplicarea de noi abordări în proiectarea proceselor de muncă, a planificării succesiunii, dezvoltării carierelor şi mobilităţii inter-organizaţionale.

6. Managementul implementării şi integrării tehnologiei printr-o mai bună recrutare a forţei de muncă, o mai bună pregătire a angajaţilor şi o mai bună comunicare.