Metode de foresight în identificarea riscurilor și asistarea gestionării lor cu calculatorul - metoda Delphi

1.Introducere

Aşa cum menţionează John Naisbitt, “omul supravieţuieşte numai prin capacitatea sa de a acţiona în prezent, pe baza experienţei trecute, cu consecinţe în viitor. Asumându-şi viitorul, omul îşi face prezentul suportabil şi trecutul semnificativ. Trecutul, prezentul şi alternativele viitoare sunt întrepătrunse în anticipaţia şi previziunea acţiunilor viitoare.” De regulă există o diferenţă temporală între producerea unui eveniment şi semnalele ce prevestesc şi conduc către realizarea acelui eveniment. Acesta este principalul motiv care face ca previziunea şi planificarea sa fie două activităţi viabile pentru studierea şi respectiv acţiunea asupra viitorului (Prezentul este însărcinat cu viitorul, Voltaire)

Problema esenţială este definirea corectă a ceea ce înseamnă previziune respectiv planificare, pentru a putea integra corect cele două concepte. Deoarece ambele concepte se preocupă direct de viitor este foarte important ca aceste două funcţii să fie corect integrate în cadrul firmei.

Previziunea (prognoza) economică, deşi nu se poate da o definiţie precisă, datorită părerilor diferite existente în rândul specialiştilor, reprezintă procesul prin care sunt anticipate evenimente şi prin care este realizată estimarea evoluţiei viitoare a unor indicatori economici privind, în general, fenomene care nu sunt direct controlate de entitatea implicată în procesul de previziune.

Planificarea este una din funcţiile de bază ale managementului şi reprezintă o activitate ce are în vedere stabilirea modalităţilor concrete de realizare a unor obiective prestabilite.

Previziunea precede planificarea şi oferă informaţii necesare pentru realizarea acesteia. Previziunea reprezintă un suport al procesului decizional în timp ce planificarea reprezintă mai mult un rezultat sau o componentă a procesului decizional. O delimitare clară între previziune, planificare şi decizie este, de cele mai multe ori, greu de trasat, între aceste procese existând o interdependenţă strânsă. Previziunea se ocupă în general cu descrierea estimativă a mediului extern viitor al unei entităţi, în timp ce planificarea se orientează asupra acţiunilor viitoare proprii unei entităţii în contextul mediului în care aceasta acţionează. Prin urmare, este corect să spunem că o firmă previzionează cererea pentru un anumit bun pe piaţă şi planifică producţia pe care urmează să o realizeaze în contextul cererii respective. Nu este corect însă, să spunem că o firmă planifică evoluţia cursului valutar pentru o anumită monedă sau că o firmă previzionează preţul pe care ea însăşi îl va aplica unui anumit produs. Totodată nu este mai puţin adevărat că propriile acţiuni pot influenţa mediul extern. De exemplu, acţiunile unei firme concurente fac obiectul previziunii, însă este foarte probabil ca aceste

acţiuni să fie influenţate de planificarea realizată în propria firmă, fie prematur, datorită unei scurgeri de informaţii, fie odată ce planificarea realizată îşi face simţite efectele pe piaţă.

1.1 Organizarea activităţii de previziune

Deosebim două situaţii esenţial diferite privind organizarea activităţii de previziune şi planifiare în cadrul unei organizaţii:

1. În primul caz (mai rar întâlnit), cei ce efectuează previziunea vor fi şi cei care vor întocmi planul, şi/ sau vor lua decizia. Acest caz se aplică de regulă în cazul firmelor de dimensiune mică şi mijlocie. În acest caz organizarea activităţii de previziune şi planificare este mai puţin relevantă iar personalul nu este specializat.

2. Cazul cel mai frecvent este cel în care cel ce efectuează previziunea şi întocmeşte planul diferă de decident. Acest caz se aplică de regulă în cazul firmelor de dimensiune mare. În acest caz previziunea şi planificarea sunt atribuţiile:

 tuturor departamentelor funcţionale, caz în care se impune o puternică colaborare între

departamente

 unui singur departament funcţional care centralizează datele de la restul compartimentelor. În acest caz, activitatea de previziune şi planificare este riguros organizată şi derulată de personal specializat.

 activitatea de previziune este externalizată şi lăsată în seama unei firme specializate în activitatea de previziune şi planificare.

1.2 Etapele fundamentale ale elaborării previziunilor

Se pot delimita etapele care trebuie parcurse pentru elaborarea previziunilor, indiferent de domeniul unde se realizează acestea. Enumerându-le, aceste etape sunt:

1) Stabilirea obiectului previziunii;

2) Fixarea perioadei de timp pentru care se elaborează previziunea (orizontul prognozei), precum şi al gradului de detaliere al acesteia (global sau pe fiecare produs în parte).

3) Colectarea şi evaluarea fondului de date necesar elaborării previziunii

4) Alegerea metodei de previziune (realizată în general în funcţie de datele disponibile)

5) Elaborarea propriu-zisă a previziunilor

6) Alegerea modalităţii de prezentare a rezultatelor previziuni (alegerea din multitudinea de alternative a variantei cele mai probabile; prezentarea rezultatelor sub forma unor scenarii - pesimist, realist, optimist; sau prezentarea sub formă de interval de încredere etc.)

7) Evaluarea acurateţei metodei utilizate prin compararea valorilor prognozate cu datele reale odată ce acestea devin disponibile (etapă foarte utilă în selectarea ulterioară a metodei celei mai potrivite).