Migrația forței de muncă din România

Migratia populatiei reprezinta un fenomen demografic complex, cu importante implicatii sociale, economice si politice. Acest fenomen trebuie cunoscut, masurat, si analizat in vederea fundamentarii unor masuri si programe de dezvoltare economica si sociala a localitatilor, unitatilor teritoriale administrative, a tarilor, ca si a intregii comunitati umane.

Populatia unei tari este supusa in mod continuu unui proces de schimbare a statutului rezidential, profesional si social, schimbare ce poarta denumirea de mobilitate a populatiei.

Migratia populatiei se poate clasifica pe criterii diferite :

• mobilitate spatiala

• mobilitate profesionala

• mobilitate sociala

Mobilitatea spatiala a populatiei se refera la schimbarea domiciliului stabil si este determinata de cauze multiple, fiind cunoscuta sub denumirea de migratie sau miscare migratorie a populatiei.

De-a lungul timpului, procesul de mobilitate spatiala a populatiei a imbracat diferite tipuri si directii, inca din Neolitic, cand s-au constituit primele elemente ale vietii sedentare rurale si apoi urbane.

Mobilitatea profesionala se manifesta sub cel putin trei forme : schimbarea profesiei, practicarea alternativa (periodic sau concomitent a doua profesii), promovarea si retrogradarea.

Mobilitatea sociala reprezinta un sistem de categorii sociale, ierarhice sau neierarhice, delimitate pe baza unui criteriu simplu sau complex.

Cauzele migratiei pot fi de natura economica, politica, etnica, religioasa. Localitatea din care persoana migranta pleaca si isi schimba domiciliul stabil exercita o influenta de « respingere », in timp ce localitatea in care persoana migranta isi stabileste noul domiciliu stabil exercita o influenta de « atragere ».

Evidenta miscarii migratorii in Romania este realizata de catre Departamentul Politiei din Ministerul de Interne. Acesta aproba schimbarea domiciliului stabil si intocmeste « Buletinul Statistic pentru schimbarea domiciliului », pe care apoi il inainteaza Directiilor Judetene de Statistica. Dupa verificare si prelucrare sumara, Directiile Judetene de Statistica trimit Buletinele Statistice pentru schimbarea domiciliului la Comisia Nationala pentru statistica in vederea centralizarii si prelucrarii complexe a informatiilor. Acestea din urma, servesc pentru dimensionarea si caracterizarea fluxurilor migratorii in stransa legatura cu dezvoltarea diferitelor zone ale tarii.

Migratia reprezinta un fenomen ce prezinta interes pentru stiinte socio-umane ca : demografia, geografia populatiei, economia, antropologia, dreptul, sociologia. Privita din perspectiva economica, migratia urmareste forta de munca si implicatiile pe care le are asupra mediului financiar romanesc.

In context european, Romania face parte din categoria societatilor relativ sarace situandu-se intr-un proces de continua schimbare : de la tranzitia postcomunista s-a trecut la cea de integrare in Uniunea Europeana.

Pentru a face o descriere mai amanuntita a intensitatii, formelor si structurilor fenomenelor de migratie, este necesara mentionarea unor factori ce contribuie la aparitia, dezvoltarea si evolutia fenomenului de migratie a fortei de munca.

Factorii macrosociali actioneaza in mod semnificativ asupra migratiei, reusind sa surprinda ceea ce este esential. Acestia nu trebuie priviti insa ca niste forte fizice care atrag sau resping oamenii, migratia producandu-se abia dupa ce individul realizeaza actiunea umana in sine, folosindu-se de resurse, de capital material, relational, cultural si informational, pentru ca mai apoi sa evalueze consecintele, respectiv riscurile si beneficiile.

Cheia intelegerii migratiei consta in conceptul de « calitate a vietii », conditiile de trai fiind diferite din punct de vedere calitativ de la zona la zona, discrepante ce determina fluxurile de migratie din zonele defavorizate spre cele favorizate.

Factori macrosociali precum reglementarile juridice, cheltuielile de mutare, diferentele culturale, informatia despre zona de destinatie (care la nivel microsocial inseamna costuri si riscuri), contribuie la stimularea, respectiv franarea fenomenului de migratie. Altfel spus, spatiul in care se misca indivizii poate sa opuna rezistenta intr-o masura mai mica sau mai mare. Pe langa toate acestea, uneori este vorba pur si simplu de interdictii si bariere ce intervin in calea migratorilor.

Factorii microsociali urmaresc aspecte particulare in sensul ca fiecare individ evalueaza in maniera personala avantajele, costurile si riscurile, in functie de propriul sistem de valori sau de contextul socio-economic in care traiesc.

Decizia oamenilor de a migra este determinata de diferenta dintre castigurile si costurile ce le are in vedere migratia. Daca pe de o parte, castigurile sunt mai simplu de calculat, pe de alta parte, costurile, prezentand un grad de subiectivitate ridicat, sunt greu de cuantificat. O persoana ce se afla in situatia in care trebuie sa ia decizia de a migra, trebuie sa ia in considerare elemente precum : costuri directe, cum sunt costurile legate de transport, aducerea bunurilor proprii in tara de destinatie, castiguri pierdute si costuri psihologice ce se reflecta in racirea relatiilor dintre familie si prieteni. Pentru a calcula costurile directe si castigurile pierdute, indivizii trebuie sa tina cont de factorii sociali si economici existenti atat in tara de plecare cat si in cea de destinatie. In calcularea costurilor psihologice, intervin o serie de factori precum varsta : cu cat varsta este mai inaintata, cu atat posibilitatile de a recupera costurile sunt mai reduse, din cauza timpului ramas la dispozitie ; flexibilitatea si capacitatea de adaptare sunt diferite atat din punct de vedere psihologic, cat si profesional. Un alt factor ce intervine in decizia de a migra, il reprezinta familia : hotararea de a pleca de langa cei dragi fiind uneori imposibil de luat.

Nivelul de pregatire al individului exercita un rol central in migratie, intrucat persoanele cu o pregatire mai buna sunt mai eficiente, alternativele pentru acestea sunt mai numeroase si variate, drept urmare, stimulentele economice vor fi mai mari in cazul indivizilor cu o pregatire mai aprofundata. Deasemenea, barierele legate de cunoasterea limbii sunt aproape inexistente in cazul acestor persoane, facand astfel ca flexibilitatea sa fie cat mai ridicata. Trebuie luate in considerare politicile de incurajare a migratiei de catre anumite tari dezvoltate, care au elaborat programe de atragere a fenomenului migrationist international pentru persoanele cu o inalta calificare.

Daca in secolele trecute, migratia permanenta era dominanta, prin eliminarea barierelor legate de distanta, balanta inclina in momentul de fata spre o pondere mai mare a fluxurilor temporare.

Migratia populatiei poate avea loc intre diferite localitati, situate in interiorul granitelor unei tari, purtand denumirea de miscare migratorie interna, insa se poate manifesta si intre doua tari diferite, in acest caz fiind cunoscuta sub numele de miscare migratorie externa.

In ceea ce priveste migratia interna, pentru determinarea evolutiei acesteia, este necesar calculul indicatorului general al acestei forme de migratie : rata migratiei, aceasta din urma determinandu-se ca numar de migranti la 1000 de locuitori. Asadar, putem vorbi despre o evolutie destul de interesanta. In perioada 1955-1956, valoarea ratei migratiei depaseste 20 ‰, urmand ca in primii ani ai deceniului 60, valoarea sa scada la 14 – 15 ‰. In 1965- 1966, valoarea creste cu aproape 3 ‰, pentru ca in perioada 1968-1971, aceasta sa revina la 14-15‰. Procesul de migratie devine din ce in ce mai intens, in 1973, atingandu-se valoarea de 18‰, valoare ce se mentine apropiata celei din urma (peste 15‰) pana la sfarsitul anilor 1980. Dupa acest an, rata migratiei incepe sa scada, atingand in a doua jumatate a deceniului valori de sub 10‰.

Anul in care rata migratiei inregistreaza un nivel exceptional (33.9‰) este 1990, cand, aproximativ 900.000 de indivizi isi schimba legal domiciliul. In perioada imediat urmatoare, mai exact dupa 1991, « febra migratiei » se calmeaza brusc (11.3‰), ramanand la cote modeste, cu toate ca in perioada 1995-1997 pare sa se produca o crestere usoara.