Migrația Forței de Muncă din România

Caracteristici

Deplasarea dintr-un loc în altul reprezintă una din cele mai importante caracteristici ale populatiei. Dreptul de a se deplasa a fost recunoscut la nivel mondial de peste o jumătate de secol, prin adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Declaraţia stipulează în Articolul 13: „Oricine are dreptul să se deplaseze liber şi să-şi stabilească reşedinţa pe teritoriul oricărui stat” şi „Oricine are dreptul să părăsească o ţară, inclusiv cea de origine, şi să se întoarcă în ţara sa”.

Migraţia forţei de muncă fiind un fenomen economic, social si politic prezintă o serie de caracteristici .Printre acestea se numară faptul ca imigranţii acceptă compromisuri în ceea ce priveşte activitatea pe care o vor desfasură, de multe ori aceasta nefiind în concordanta cu studiile, aptitudinile şi calificările dobândite în România. Acest aspect poate fi privit ca un dezavantaj la întoarcerea în ţara ,din punctual de vedere al continuităţii în muncă.

Migraţia a determinat ameliorarea şi modernizarea sistemelor de securitate socială existente şi crearea unui sistem comunitar care să asigure protecţia socială a muncitorilor migranţi.

Părăsirea familiei, chiar şi pentru o perioadă limitată are deseori efecte negative asupra educaţiei copiilor sau asupra evolutiei viitoare a familiei, astfel câştigă teren emigraţia orientată pe considerente de legături familiale –rude mai îndepărtate sau prietenie .

O altă caracteristică o reprezintă faptul că lucrătorii imigranţi sunt în medie, mai tineri decât restul forţei de muncă, aceştia sunt distribuiţi în majoritatea sectoarelor economiei: agricultură, construcţii, turism, activităţi casnice, servicii IT, etc.

Diminuarea productivităţii muncii şi starea de incertitudine în ceea ce priveşte planul de dezvoltare a companiilor pe termen mediu şi lung reprezintă o altă caracteristică a fenomenului migraţionist.

Fenomenul migraţiei prezintă şi efecte pozitive dintre care amintim: cererea şi oferta pe piaţa forţei de muncă se consolidează, nivelul de salarizare creşte datorită faptului că muncitorii migranţi plătesc mai multe taxe in comparaţie cu valoarea serviciilor publice pe care le primesc.

În acelaşi timp, muncitorii migranţi nu supra-populează piaţa forţei de muncă naţionala, numărul locurilor de munca nefiind unul fix iar dinamica pieţei face ca muncitorii migranţi să reducă potenţialele decalaje dintre cererea şi oferta de locuri de muncă, contribuind astfel la creşterea economică .

Factori care au condus la apariţia acestor evoluţii

Datorită faptului ca după anul 2001 s-au desfiinţat vizele de intrare în aproape toate ţările europene, sute de mii de români au plecat în ţările din sudul şi vestul Europei pentru a scăpa de sărăcie si mizerie.

Un alt factor îl reprezintă salariile mici ,principalul avantaj în tările străine îl constituie posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă de cele mai multe ori mai bine plătit decât în ţara de origine.

Oportunităţi de formare în România fiind limitate, imigranţii optează pentru munca în străinătate luând contact cu noi practici referitoare la modul de desfăşurare al activităţii şi de asemenea cu un nou tip de cultură antreprenorială.

În România posibilităţile de carieră sunt limitate spre deosebire de tările cu un grad mai înalt de dezvoltare unde lucrătorii imigranţi pot participa la cursuri de formare profesională, ca şi cetăţenii statului respectiv.

Alţi factori ce conduc la apariţia fenomenului migraţei sunt: condiţiile proaste de muncă, lipsa resurselor necesare unei munci eficiente şi instabilitatea economica.

Evoluţii în domeniul migraţiei forţei de muncă

Situaţia actuală

Piaţa forţei de muncă din România este subdimensionată iar organizaţiile patronale din sectorul de construcţii au raportat un deficit de 50% de forţă de muncă, adica 300 000 de locuri de muncă neocupate. Angajatorilor le este foarte greu să găsească lucrători pentru anumite posturi de muncă deoarece există oraşe şi zone din Romaniă unde şomajul este aproape de zero. În momentul actual România are o rată a şomajului cu 10% mai mică decât media europeană. Şi după aderarea noastră la Uniunea Europeană s-a îregistrat o continuă creştere a fenomenului migraţionist.

Nivel ridicat al creşterii economice, ameliorarea şi modernizarea sistemelor de securitate socială existente şi creearea unui sistem comunitar care să asigure protecţia socială a lucrătorilor migranţi in ţările comunităţii europene a fost stimulată de migraţia forţei de muncă.

Fenomenul migraţiei forţei de muncă impune dezvoltarea a cel puţin trei teme relevante: gestionarea imigraţiei legale, combaterea imigraţiei ilegale şi integrarea imigranţilor legali în societăţile de primire.