Mortalitatea

Mortalitatea infantile ca indicator al starii de sanatate si a dezvoltarii sociale si economice

1.1.Ocrotirea sanatatii este o problema sociala.

Sanatatea nu este numai simpla absenta a bolii ci este o stare de bine totala . conceptul de sanatate insumeaza trei componente indisociabile: sanatatea fizica, sanatatea mentala si sanatatea sociala.

Starea de sanatate a populatiei poate fi definita ca un complex de fenomene negative- de morbiditate, invaliditate, mortalitate si pozitive- privind dezvoltarea psiho-somatica si proportia populatiei sanatoase, complex determinat de conditiile social-economice, culturale, igienico-sanitare, geoclimatice.

Evolutia starii de sanatate a populatiei este reliefata de indicatori care exprima concomitent si nivelul factorilor determinanti preponderenti social-economici si culturali. Printre indicatorii importanti ai sanatatii populatiei se defineste astfel si mortalitatea infantila.

Mortalitatea infantila este invers proportionala cu dezvoltarea socio-economica fiind legata de conditiile dezvoltarii socio-economice al carui nivel il exprima pentru moment dat. Ea variaza in functie de aceste conditii de la un teritoriu la altu sau de la o tara la alta, prezentand pe de o parte niveluri diferite iar pe de alta parte, in raport cu ritmul de dezvoltare socio-economica- mortalitatea infantila variaza cel mai mult in tarile pe cale de dezvoltare constituie astfel un indice al dezvoltarii sociale si economice.

Domeniul primordial al demografiei il constituie natalitatea si mortalitatea- reflectand atat factorii social economici cat si strouctura populatiei. Analiza mortalitatii infantile trebuie studiata ca fenomen complex, caindice al dezvoltarii de sanatate si indice de apreciere a nivelului de dezvoltare al unei tari sau regiuni. Trebuie considerata impreuna cu mortalitatea perinatala ca formand o unitate demografica.

Mortalitatea infantila contribuie mult la pierderile totale anuale de viata umana, de asemenea, mortalitatea perinatala reprezinta o cota crescuta a mortalitatii generale in special in tarile dezvoltate. Factorii care determina reducerea mortalitatii generale si infantile tin in special de masuri de politica sociala si sanitara, constituie in acelasi timp factori economici si de crestere a nivelului de instructie generala si educatie sanitara a populatiei.

Mortalitatea infantila va constitui inca mult timp unul dintre principalii indicatori aio starii de sanatate a populatiei, ai nivelului ei social- economic si cultural-sanitar. Pe plan global, trei evenimente demografice sint semnificative pentru secolul XXI. Cresterea sperantei de viata cu 1,5 ani la un deceniu, declinul fertilitatii si pensionarea generatiei baby-boom din anii ’50, care va accelera rata persoanelor in virsta dependente dupa 2010. Romania se confrunta deocamdata doar cu a doua problema. Nici decesele nu stau prea stralucit: intre 1990 si 2004, numarul lor a crescut cu aproximativ 10.000. Romania se caracterizeaza printr-o supramortalitate masculina, prezenta la majoritatea grupelor de virsta. Cel mai mult se moare in sud si sud-vest. Avantajul mortalitatii este ca asupra ei se poate interveni mai usor decit asupra natalitatii. Politicile de prevenire includ cresterea standardului de viata si a calitatii asistentei medicale, scaderea poluarii mediului si constientizarea necesitatii medicinei preventive. Principalele cauze ale mortalitatii sint bolile cardiovasculare si cele ale aparatului respirator, secondate de tumori. La speranta de viata, cu 70 de ani sintem penultimii din Europa, in fata Republicii Moldova. Scaderea natalitatii nu este o surpriza pentru specialisti, ea mentinindu-se la niveluri similare cu cele din tarile UE. Aici, ca si acolo, redresarea unui trend demografic in scadere se poate face si prin stimularea reproducerii. In fostele tari comuniste, cetatenii opun rezistenta politicilor pronataliste, asa ca mijloacele de persuasiune la care recurge statul sint de obicei de natura economica. De altfel, promovarea unor astfel de masuri s-a dovedit eficienta in spatiul americano-european. Printre astfel de „motivatii“ se numara reducerea de taxe (SUA), asistenta - gratuita sau subventionata - in ingrijirea copilului (Suedia) sau acordarea unor imprumuturi de catre guvern pentru a ajuta tinerele cupluri sa achizitioneze locuinte (Franta, Ungaria). Romania pastreaza in acest domeniu linia francofona, adica furnizeaza alocatii familiilor pentru a remedia pierderile de venit sau cresterile cheltuielilor produse de nasterea unui copil.