Responsbilitatea socială a întreprinderilor

I. INTRODUCERE

În zilele noastre societatea se confruntă cu o serie importantă de transformări. Acestea se datorează în principal trecerii la abordarea de dezvoltare sustenabilă a societăţii. Contribuţii în acest sens sunt necesare de la toate sectoarele de activitate incluzând aici şi segmentul de afaceri ( companii).

În Europa, un numar din ce în ce mai mare de companii încep să implementeze activităţi de responsabilitate socială. Afacerile trec, în mod voluntar, dincolo de oblligaţiile legii în ceea ce priveşte sfera socială şi protecţia mediului şi încep să folosească o serie de instrumente şi măsuri în acest sens. În Marea Britanie, spre exemplu, s-a înfiinţat Ministerul Responsabilităţii Sociale.

O altă tendinţă actuală a pieţei este aceea de globalizare. Pentru multe companii româneşti acest lucru poate însemna o mare ameninţare, dar a nu te integra în acest proces nu este cea mai bună variantă. " Cei care vor avea de pierdut cel mai mult în această lume inegală nu sunt cei care nu sunt expuşi globalizării, ci cei care sunt lăsaţi în afara acesteia", spunea Kofi Annan, Secretar de Stat al ONU la Summitul mondial de Dezvoltare Sustenabilă de la Johannesburg în 2002. Summitul a fost centrat pe modul în care companiile pot să rezolve din problemele omenirii.

II. RESPONSBILITATEA SOCIALA A INTREPRINDERILOR - IMPORANŢA

Responsabilitatea Socială a Intreprinderilor reprezintă dimensiunea microeconomică a conceptului macroeconomic de dezvoltare durabilă. Într-o altă interpretare, Responsabilitatea Sociala a Intreprinderilor este înţeleasă ca parte integrantă a conceptului de dezvoltare durabila, o contribuţie a mediului de afaceri în atingerea obiectivelor de dezvoltarea durabila.

Premizele care favorizează adoptarea şi dezvoltarea atitudinii de Responsabilitate Socială a Întreprinderilor, pot fi:

tendinţa globală de reducere a rolului statului în economie, ca urmare a unor factori reuniţi sub numele de “globalizare”:

liberalizarea comerţului internaţional şi a tranzacţiilor financiare;

consolidarea firmelor în cadrul unor corporaţii globale transnaţionale;

creşterea fluxurilor de informaţii prin dezvoltarea noilor tehnologii;

reducerea rolului statului în realizarea aşteptărilor cetăţenilor săi, de asigurare a unei protecţii sociale şi de mediu (cazul Argentina si catastrofele de mediu, fiind cele mai des citate în studiile de specialitate).

Schema nr. 1

Un factor care favorizează tendinţa către o mai mare conştientizare a unei atitudini responsabilă social a întreprinderilor, de la marile companii transnaţionale, întreprinderi naţionale, până la IMM, astfel încât afacerea să fie de succes pe termen lung, este dat de necesitatea realizării unui echilibru între dezvoltarea noilor structuri economice la nivel global şi aşteptările populaţiei, a altor „părţi interesate” . Principiul de conciliere a activitatilor economice, cu cerinţele sociale si ecologice în contextul dezvoltării durabile, este cunoscut în literatura de specialitate ca principiul "triple P" - Profit, People, Planette. Termenul a fost introdus în 1997 de John Elkington, şi are în vedere faptul că o organizaţie este sustenabilă (pe termen lung), dacă este solid finanţată şi în acelaşi timp minimizează impactul de mediu negativ şi ţine seama de aşteptările sociale.

Preocupările şi problemele care sunt asociate conceptului Responsabilitate Socială a Intreprinderii au o dimensiune globală. În fapt, un număr tot mai mare de companii europene, şi nu numai, dezvoltă activităţile lor în mai multe ţări, obţinând profit ca urmare a acestei deschideri a pieţelor. Globalizarea şi relaţiile comerciale, investiţiile şi dezvoltarea sustenabilă, au devenit probleme fundamentale în abordarea Responsabilităţii Sociale a Intreprinderii. Cunoaşterea problematicii şi a preocupărilor legate de Responsabilitatea Sociala a Intreprinderii, favorizează investiţiile, dezvoltă cooperarea şi stimulează transferul tehnologic.