Rolul culturii și al personalității în alegerea strategiilor de rezolvare a conflictelor

Globalizarea a dus la cresterea importantei diversitatii culturale si a influentei acesteia asupra practicilor personale,sociale si organizationale. Pe masura ce lumea devine un loc tot mai mic, potentialul aparitiei unor conflicte in cadrul interactiunilor noastre zilnice creste. Cercetarile facute cu privire la influenta culturii asupra managementului conflictelor a demonstrat ca individualismul si colectivismul influenteaza intr-adevar stilul comportamenal de rezolvare a conflictelor. Cu toate astea, aceste descoperiri nu au fost legate de constructiile individualiste si colectiviste orizontale si verticale, cum au fost ele definite de Triantis „Culture of social behaviour”,care introduc conceptul de acceptare a autoritatii.

Exita un puternic paralelism intre dimensiunile verticala si orizontala ale individualismului si colectivismului si distanta de putere(power distance=gradul pana la care membrii ce detin mai putina putere in institutii si organizatii accepta faptul ca puterea este distribuita inegal. In tarile cu un indice al distantei de putere ridicat subordonatiilor le e teama sa isi exprime parerile sau eventualele dezacorduri deoarece superiorul are intotdeauna dreptate-tip scoala clasica- in cazul opus, subordonatii si sefii lucreaza in stransa legatura si se consulta intre ei).

Nivelul acestei variabile de putere poate sa difere de la o cultura la alta si poate influenta nu nunai natura conflictului dar si strategiile adoptate in rezolvarea lui. In plus studiile care au explorat influenta a diferite masuri dispozitionale cum ar fi inteligenta emotionala si automonitorizarea(self-monitoring) le-au legat atat de variabilele culturale cat si de stilurile se rezolvare a conflictelor. Acest studiu isi propune sa exploreze relatia dintre cultura, putere, personalitate si stil de rezolvarea conflictelor.

Conflictul

Conflictul e o fateta obisnuita a vietii de zi cu zi. Perceput ca o incopatibilitate de interese, fie ca se manifesta printr-un scimb aspru de cuvinte sau doar o diferenta de opinii, el este prezent in toate domeniile vietii nostre. Ritmul din ce in ce mai accelerat al vietii de zi cu zi a dus la o balanta precara intre munca familie si restul activitatilor cotidiene, acest lucru crescand potentialul unor neintelegeri si a lipsei de comunicare- aspecte negative ale conflictelor.

Vazute de obicei intr-o lumina nefavorabila, conflictele pot avea insa si o latura pozitiva, aducand uneori o schimbare binevenita prin creativitate si inovare. Este important sa ne concentram atentia catre minimizarea efectelor negative( conflictele ca sursa de emotii negative)si maximizarea efectelor pozitive.

In functie de teoreticienii care au studiat aceasta problema au fost identificate mai multe strategii de rezolvare a conflictelor. Din perspectiva lui Sternberg & Dobson, 1987 exista 17 astfel de stategii: actiunea economica(economic action),forta fizica(physical force), asteapta sa vezi(wait and see), acceptarea(acceptance), retragerea(stepping down),a treia parte (third party), subminarea respectului de sine(undermining esteem), retinerea (withholding),targuire/compromis(bargain/compromise), evitarea(avoidance), cedarea(giving in), manipularea(manipulation), forta verbala (verbal force), antecedente (prior history), discutie in contradictoriu (confrontational discussion), discutie in comun (mutual discussion).

Pe de alta parte, Rahim and Bonoma (1979) au conturat 5 stiluri de rezolvare a conflictelor: constrangerea(obliging),integrarea( integrating), evitarea(avoiding), dominatia (dominating) si compromisul(compromising).

Conflictele pot aparea atat intre grupuri cat si intre persoane iar motivele pot varia de la domeniul social la cel personal. La nivel social variabilele culturale pot influenta felul in care o persoana interactioneaza in mediul social, cum percepe o situatie si cum alege sa rezolve un conflict. Acelasi scenariu poate duce la reactii foarte diferite in doua societati diferite. Totodata diferentele individuale pot avea un rol in felul in care o persoana raspunde la un conflict. Asadar, in predictia comportamentului conflictual este important sa recunoastem influenta atat a fondului cultural cat si a personalitatii individului.

Variabile culturale

Procesul conflictual este puternic influentat de cultura sociala. Mai multe studii au cercetat influenta culturii asupra modului de abordare a relatiilor interpersonale.

Spre exemplu profesorul Leung a facut o paralela intre Hong-Kong si US in ceea ce priveste strategiile de managementul conflictului abordate. A ajuns la concluzia ca americanii prefera tehnicile ce implica confruntarea, pe cand chinezii nu. Ei prefera strategii care sa induca armonia. (harmony inducing).