Rolul globalizării și internaționalizării firmelor și impactul lor în management

Rolul internationalizarii firmelor

Factori determinanti ai internationalizarii firmei

Sub presiunea crescanda a competitiei, inovarii tehnologice si a presiunii actionarilor pentru performante financiare superioare, firmele trebuie sa gaseasca parghii pentru a se mentine cu succes pe piata.

Istoric, internationalizarea a fost initial o consecinta, o prelungire a comertului exterior, o exploatare a cunostiintelor acumulate referitoare la noi piete si surse de marfuri altora inaccesibile. S-ar putea spune ca practic o firma in genul Companiei Indiilor Occidentale reprezenta atat o consecinta evidenta a lumii coloniale dar si exploatarea unui avantaj competitiv, acela de a avea acces la zone geografice si implicit produse si articole noi care au impus stabilirea unor operatiuni (fie si la nivel limitat si care tin si de exploatarea avantajelor date de oranduirea politica coloniala)1.

Globalizarea economica si integrarea organizationala, progresele enorme pe planul telecomunicatiilor au condus la depasirea unor bariere ce tin de spatiu si timp si au propulsat firma ca o entitate globala indiferent ca actioneaza intr-un spatiu mai mult sau mai putin autarhic.

Fara indoiala exista un complex de cauzalitati ce determina o firma sa isi stabileasca operatiuni dincolo de granitele propriei tari de origine. In continuare vor fi prezentate cauzele principale ce pot determina o firma sa actioneze pe mai multe piete prin operatiuni propriii; de multe ori determinantii internationalizarii operatiunilor se intrepatrund, neputandu-se identifica doar un singur factor ce propulseaza actiunile firmei dincolo de frontierele nationale.

1. Factori ce tin de reducerea costurilor

a. Beneficii privind costurile fortei de munca

Nu mai este nici un secret, ba chiar s-ar putea spune ca a devenit un factor citat intre primii ca importanta in orice economie in dezvoltare ca principalul avantaj pentru atragerea investitiilor straine este forta de munca ieftina.

Presiuna crescanda a competitiei in toate sectoarele au condus toate firmele, mai ales din industriile “labour intensive” sa incerce o delocalizare partiala sau totala a operatiunilor lor pentru a beneficia de costuri reduse cu mana de lucru. In general, majoritatea articolelor electronice sau articolelor sportive ale mariloor firme din domeniu, Nike, Adidas poarta deja traditionala inscriptie “Made in o tara din Asia sau alte tari in dezvoltare”. Astfel de firme isi asuma dificultati ce tin de posibila instabilitate politica, economica, legislativa din acele tari cu mana de munca ieftina spre a ramane competitiva prin costurile de productie. In general decizia de delocalizare nu este una simpla tinand practic, in functie de industrie, de o optiune pe termen lung a firmei respective.

Nu mai departe decat in Romania, o firma din Wisconsin (Wisconsin Machine Tools) care initial nu avea nici o legatura comerciala cu tara noastra, sub presiunea crescanda a concurentei a trebuit sa ia o decizie strategica privind internationalizarea operatiunilor sale. Si asta, in situatia in care initial, managerii acestei firme ce produce masini unelte, nici nu stiau prea bine de existenta Romaniei. Dar exista idee infiripata ca operatiunile trebuie delocalizate treptat intr-o zona cu forta de munca ieftina-au existat ca optiuni si tari din Asia, dar, in cele din urma, achizitionand Saro Targaviste si o parte a Titan Bucuresti, firma s-a implantat in Romania, intr-un mediu de afaceri nou, cu multe asperitati dar care ofera un cost al fortei de munca de cateva ori mai mic decaqt cel din SUA.

Dupa succesul operatiunilor initiale, Wisconsin Machine Tools a luat decizia radicala de a muta toate operatiunile in Romania-aceasta insemnand atat asumarea riscurilor de rigoare intr-o tara precum Romania, precum si costurile aditionale privind administrarea, transportul, montajul, etc utilajelor dezafectate din SUA.

In general, firmele multinationale din industriile cu o componenta importanta a fortei de munca in cadrul operatiunilor tind sa mentina in tara de origine sau in centrele internationale principale doar operatiunile de marketing, proiectare, administratie generala, vanzari. Restul operatiunilor mai ales cele de productie propiru zisa sunt realizate in tari in dezvoltare.

Un mod de internationalizare ar fi si modelul “a la Benetton” in care practic firma italiana nu realizeaza decat designul si alege furnizorii de materie prima, in rest avand subcontractori care realizeaza efectiv produsul finit care evident poarta marca Benetton. Mai mult, lohnul este o forma in care firma isi internationalizeaza operatiunile fara a risca prea mult si fara a avea un angajament decisiv pe termen lung fata de zona respectiva. In fapt, lohnul asigura pentru firma internationala posibilitatea ca, cu costuri de implicare reduse, sa beneficieze de costuri cu forta de mana de lucru foarte reduse. Nu mai departe decat in Romania, aproape toata industria textila si a pielariei lucreaza in lohn, fiind practic un simplu executant al unor modele furnizate de partenerul international.

Lohnul da posibilitatea firmei internationale sa relocalizeze continuu operatiunile sale in functie de situatia costurilor cu mana de lucru in anumite zone. Deja, in tarile central europene, Polonia, Cehia, Ungaria, o data cu cresterea salariior in aceste tari, o parte a industriilor foarte sensibile la costul fortei de munca au migrat spre alte zone cum este Romania. Chiar si Romania la randul sau incet incet tinde sa devina o tara neatractiva pentru productia in lohn datorita cresterii compesantiilor salariale.

Insasi internationalizarea in sine a firmei permite ca entitatea multinationala sa poata beneficia de competitivitatea produselor realizate cu forta de munca ieftina, prin birourile sale in diferite tari, prin departamentele de vanzari si contractare din diferite zone; altfel realizarea in sine a unor produse competitive din punct de vedere al pretului, fara o desfacere adecvata si pastrarea permanenta a contactului cu clientii internationali nu ar da rezultatele scontate.

b. Reducerea costurilor decurgand din obtinererea unor facilitati

Exista o adevarata competitie intre diferite tari, regiuni, zone si chiar orase pentru atragerea unor firme internationale de prestigiu si implicit de fluxuri de capital direct si de antrenare ce le presupune prezenta unor asemenea firme.

Toate tarile in dezvoltare mizeaza pe acordarea unor facilitati fiscale, de regim valutar, repatriere a profiturilor, etc care sa mareaca apetitul firmelor pentru a prefera o anumita tara si nu alta.

Marea majoritate a investitiilro straine in Romania s-au realizat prin atragerea unor investitori de calibru care au primit insa si facilitati pe masura: cazul Dacia-Renault, Ispat-Sidex, Continental, Solectron, firme ce toate au primit facilitati si scutiri pentru plata taxelor vamale, a TVA si a diverselor contributii la fonduri speciale, precum si alte facilitati.