Situația populației rrome

Recensamântul din 2002, a aratat ca România are o populatie stabila de rromi de 535.140 de persoane ( 2,5% din populatia tarii ) , iar dupa estimarile neoficiale ar fi 2,5 milioane persoane

Rromii alcatuiesc grupurile sociale cele mai vulnerabile, fiind prezenti în toate categorille sociale defavorizate: în rândul celor fara mijloace materiale, al somerilor, al muncitorilor necalificati , al celor fara educatie, fara documente de identitate, fara domiciliu stabil, membrii ai unor familii numeroase. Sunt multe cazuri de rromi care întâmpina dificultati în îndeplinirea conditiilor impuse de protectia sociala, sunt obligati sa se mute dintr-un loc în altul în cautare de mijloace de trai, deseori sunt alungati , obtin si pastreaza mai greu actele de identitate.

Aceasta populatie provine din India , de unde a plecat prin secolul al X-lea. Este dificil de stabilit exact când s-au stabilit pe teritoriul românesc. Primele dovezi documentare ale prezentei rromilor în România dateaza din anul 1374, când Dan I a oferit mânastirii Vodita 40 de rromi ca sclavi. Acesta a fost statutul lor timp de câteva secole. Dupa desfiintarea robiei în 1856 rromii au continuat sa fie perceputi ca fiind o etnie diferita de cea româna, de aici rezultând marginalizarea economica, politica si sociala.

În timpul regimului pro-nazist al lui Ion Antonescu au existat persecutii si deportari. Se apreciaza ca aproape 38 000 de rromi din România au murit în Holocaust. Dictatura comunista care a urmat a dezradacinat fortat comunitati întregi de rromi si le-a confiscat averile în dorinta de a crea o societate româna omogena.

Dupa caderea comunismului si începutul perioadei de tranzitie, au aparut tensiunile sociale, acestea fiind alimentate de mass media româneasca. Desi în favoarea acestui segment de populatie s-au creat diverse programe continua sa existe o multime de probleme discriminatorii. Fiecare comunitate are propriile reguli de convietuire si coabitare a romilor si non-romilor, desi majoritatea rromilor traiesc într-un grad avansat de excluziune sociala, economica, civica. Relatiile interetnice si relatiile între grupurile de etnie rroma sunt diferite, de la o comunitate la alta.

CAP. I EXCLUZIUNEA SOCIALA A POPULATIEI RROME

De aproximativ 15 ani, in Uniunea Europeana a aparut un nou concept, si anume cel de excluziune sociala, care de fapt merge în prelungirea celui de marginalizare sociala. Conceptul indica o schimbare profunda în politica sociala.

Excluziune sociala este un termen mult mai vast decât saracia deoarece include nu numai lipsa mijloacelor materiale , ci si posibilitatea accesului la diferite retele sociale, economice, politice sau culturale.

Exista trei surse ale excluziunii sociale la populatia rroma :

a) autoexcluziunea : individul opteaza pentru un model cultural , decizia îi apartine în ceea ce priveste respingerea unei anumite forme de participare sociala:

b) sistemul care determina o excluziune structurala prin inexistenta unei politici sociale adecvate:

c) aparteneta teritoriala /comunitara a individului care determina insatisfactia unei anumite nevoi pentru ca nu sunt resurse în comunitate, desi exista o solutie formala în sistem si ea functioneaza în alte comunitati.

Studiile efectuate la nivel national în 1998 evidentiau urmatoarele forme de excluziune :

1) din sistemul democratic si legal:

-excludere de la statutul formal de cetatean ( nu au acte de identitate);

-nu au acte de proprietate ( casa , pamânt )

-nu lucreaza legal ( cu acte/ carte de munca)

2) de pe piata muncii : -nu au un loc de munca

-nu au/stiu o meserie moderna , cu cerere pe piata muncii

3) din sistemul statului bunastarii:

-nu beneficiaza de educatie, de alocatie pentru copii, de asigurari sociale ( consecinta a primelor doua forme de excluziune)

- nu beneficiaza de ajutor social desi îndeplinesc conditiile

-nu beneficiaza de masa la cantina sociala

3) din sistemul famililei si al comunitatii : -nu au suport din partea unui partener ( nu sunt casatoriti nici macar fara acte, sunt divortati, vaduvi sau abandonati )

-nu primesc suport/ajutor de la rude, vecini, prieteni când au nevoie ca o consecinta a relatiilor stabilite de individ. Exista cinci surse majore de tip „cauza”: „nu are acte”, „nu a mers la scoala” , „nu are slujba”, „nu este casatorit legal”, „copiii nu au acte”