Studiul Privind Managementul Resurselor Umane

Managementul resurselor umane este un concept de larga cuprindere care se refera la filosofia, politicile, procedurile si practicile cu ajutorul carora sunt condusi angajatii.

Managementul eficient al resurselor umane este esential pentrul succesul intreprinderii.Atunci cand resursele umane sunt neglijate sau conduse necorespunzator, organizatia inceteaza a mai fi prospera si poate chiar sa regreseze.

Resursa umană a organizaţiei este adesea denumită "cel mai valoros activ", deşi nu apare în evidenţele contabile. Succesul organizaţiei depinde însă de modul în care membrii săi pun în practică obiectivele acesteia; de aceea capacităţile şi calitatea resurselor umane sunt definitorii pentru rezultatele organizaţiei. Dar a lucra cu oamenii presupune a ţine cont de sensibilităţile si caracteristicile emoţionale ale fiecărui individ. Oamenii au ambiţii şi năzuinţe, au nevoie de o măsură a rezultatelor lor şi au o complexitate de nevoi.

Există o serie de termeni ce descriu activitatea ce se desfăşoară pentru a ajuta organizaţia să-şi folosească la întreaga capacitate resursele umane.Cel mai utilizat termen în prezent este cel al "managementului resurselor umane". Acest concept se referă la trei aspecte legate de resursele umane:

- utilizarea resurselor umane;

- motivarea resurselor umane;

- protecţia resurselor umane.

Decenii la rând, activitatea de personal a fost asimilată cu managementul resurselor umane, dar de fapt ea este doar o parte a acestuia, managementul resurselor umane implicând o abordare mai complexă a activităţii.

Practic, este vorba despre o trecere progresivă de la activitatea de personal la conducerea resurselor umane, ca urmare a influenţei unor factori de natură economică, sociologică, tehnologică, demografică. Aceşti factori variază de la ţară la ţară, de la o organizaţie la alta.

Structuri de organizare a managementului resurselor umane :

Deşi managementul resurselor umane este, de regulă, funcţia principală a unui departament specializat, se poate spune că această activitate este extinsă şi în afara acestuia. Practic, trei grupuri conlucrează pentru a îndeplini funcţia de personal a organizaţiei.

În primul rând, responsabilitatea generală este asumată de conducerea superioară. Preşedintele unei organizaţii dă tonul climatului de muncă. El poate desemna vicepreşedintele pentru resurse umane şi alţi manageri importanţi.

Al doilea grup este format din manageri din toată întreprinderea. Supervizorii de prim rang, şefii de serviciu, responsabilii de sectoare şi alţi angajaţi cu funcţii de conducere transpun în practică politicile de personal. Aceştia trebuie să înţeleagă strategiile şi politicile de resurse umane

ale întreprinderii şi să le sprijine în mod activ, ei fiind, de fapt, gestionari ai resurselor umane.

Al treilea grup din întreprindere, îndeplinind funcţia de personal, este departamentul de resurse umane. Acesta funcţionează în general ca un serviciu de cadre. El asigură deci servicii, sprijin, sfaturi şi, uneori, chiar control pentru celelalte departamente. Mărimea lui depinde de mărimea organizaţiei, de importanţa acordată activităţilor de personal; în lume, se consideră că raportul între numărul de salariaţi ai departamentului şi numărul total de angajaţi ai întreprinderii este, în medie, de 1/100 (variază între 0,4% la marile companii şi 1,8% la întreprinderile mici).