Tratate Fundamentale și Tratatul Constituțional

Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a început in anul 1951, intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). Dupa cincizeci de ani si cinci valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria), Uniunea Europeana are astazi 25 state membre. Cel de-al cincilea val se va încheia odata cu aderarea României si Bulgariei, programata sa aiba loc la 1 ianuarie 2007. Turcia si Croatia sunt tari candidate cu care negocierile de aderare tocmai au început. Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, având drept suport solidaritatea.

Înca înaintea redactarii Constitutiei Europene, Uniunea Europeana avea steag, imn, moneda, banca centrala, curte suprema, parlament si presedinte (al Comisiei Europene), un buget de 100 de miliarde de uro si o forta militara în stare incipienta. Cu toate acestea, lipsea ceva esential unei organizatii cu ambitiile si scopurile Uniunii Europene, si anume o Constitutie.

Bazele functionarii UE au fost puse cu mai bine de cincizeci de ani în urma. De atunci, UE a evoluat de la o uniune economica la un actor politic. Perspectiva extinderii cu înca 10 state i-a pus pe decidentii europeni în fata a doua posibilitati: o Uniune mai eficienta sau o Uniune incapabila sa faca fata provocarilor cu care se confrunta. Constitutia Europeana a fost creata, în primul rând, pentru cetatean. Ea îsi propune sa raspunda unor întrebari simple ale acestuia: ce este de fapt UE si ce statut are, care sunt asa-zisele valori comune si în ce masura sunt împartasite de toata lumea, care este rolul Uniunii pe scena politica internationala, cum va fi guvernata aceasta organizatie unica în felul ei?

De ce are nevoie Europa de o Constitutie?

UE consta din 25 tari care au ales sa lucreze împreuna în mai multe domenii de activitate. Pentru ca un numar tot mai mare de tari sa coopereze cu succes este nevoie de reguli clare si linii directoare. Situatia curenta, în care regulile pot fi gasite în mai multe serii de tratate, este complexa si non-transparenta. Crearea unei singure reglementari va îmbunatati aceasta situatie. Regulile stabilite în tratatele anterioare nu au fost redactate sa sprijine un asemenea numar de state membre care lucreaza împreuna. Redactarea Constitutiei a permis schimbari care pot ajuta ca Uniunea extinsa sa functioneze eficient. De asemenea Constitutia modernizeaza structurile UE si subliniaza politicile UE, oferind un scop si un set mai accesibil de reguli pe care cetatenii pot sa le înteleaga mai bine.

Cum a fost redactata Constitutia?

Procesul redactarii Constitutiei a fost unul lung si greu la care au participat toate cele 25 de guverne nationale. Tratatul a fost dezvoltat într-o asemenea maniera pentru a crea un echilibru atent între toate aceste interese ale tuturor statelor membre. Reprezentantii grupurilor de interese, parlamentari si societatea civila au luat parte în procesul de redactare. Peste 100 de reprezentanti s-au întâlnit pentru o perioada de 18 luni pentru a pregati textul. Au existat si consultari cu alte grupuri în legatura cu pregatirea textului, precum autoritatile locale si regionale. Un numar de proiecte ale Constitutiei au fost realizate înainte ca sa fie atins un acord între toti cele 25 de state membre. Textul final este un compromis care ia în considerare principalele cereri ale fiecarui stat membru. Desigur, textul nu încorporeaza chiar tot ce a cerut fiecare stat, dar reuneste cele mai multe dintre cereri. Sefii de stat si guvern din toate cele 25 de state membre au semnat Tratatul de Constitutie în octombrie 2004, confirmând credinta lor ca noul Tratat a ajutat la consolidarea capacitatii Uniunii Europene de a functiona efectiv, totodata protejând interesele cheie nationale.