Efectele muncii asupra aparatului cardiovasculator și respirator

Munca fizica impune organismului modificari si acomodari la care participa aparatul cardiovascular si respirator. Pcipalele acomodari sunt :

- Accelerarea si cresterea frecventei cardiace

- Adaptari vasomotorii

- Cresterea tensiunii arteriale

- Accelerarea si cresterea intensitatii respiratiei

A. APARATUL CARDIOVASCULAR

Celulele organismului nesesita un aport permanent de oxigen si substante nutritive si elibereaza dioxid de carbon si diverse substante de catabolism. Principalul mediu de trnsport, prin care ajung la celule substante necesare si in care se descarca produsii neutilizabili este sangele, care pentru a-si indeplini rolurile trebuie sa circule pemanent.

Sistenul circulator, gratie activitatii ritmice a inimii, realizeaza miscarea continua a sangelui in interiorul unui sistem vascular inchis. Aparatul cardiovascular este alcatuit din : inima, sange, vase sanguine si vase limfatice.

1. Inima

Inima, organul propulsor al sangelui, este impartita printr-un sept longitudinal in doua jumatati (dreapta si stanga), fiecare parte a inimii fiind la randul sau constituita dintr-un auricul si un ventricol, separate prin septul atrio-ventricular.(fig. 1)

Cele doua jumatati ale inmii – cea dreapta si cea stanga – sunt complet separate intre ele. Cordul stang transfera sangele primit prin venele pulmonare in aorta si, astfel, in intregul organism (circulatia mare), iar cordul drept impinge sangele in circuitul pulmonar (circulatia mica).

Cordul functioneaza ca o dubla pompa care primeste sangele din circulatia sistemica (mare) si, respectiv, din cea pulmonara si il pompeaza apoi sub presiune in cele doua artere mari (fig. 2)

Inima si sistemul vascular constituie o unitate functionala. Activitatea cardiaca asigura pomparea sangelui in vase (acestea functionand nu ca simple tuburi conducatoare, ci avand o motricitate proprie care se modifica in functie de necesitatile organismului). Corelatia permanenta a activitatii cordului si vaselor se face printr-un complex de reglare, care realizeaza adaptarea pemanenta a circulatiei la conditiile variabile ale mediului intern si extern.

Pentru ca inima sa-si poata efectua functia de pompa este necesar sa se exercite o corelatie perfecta intre activitatea electrica si cea mecanica.

Activitatea electrica a cordului precede pe cea mecanica si determina frecventa si bataile inimii. Ea poate fi inregistrata grafic sub forma electrocardiogramei (EKG), care evidentiaza suma algebrica a modificarilor de potential al tuturor fibrelor miocardului, in timpul diverselor faze ale ciclului cardiac.

Inima, desi este un organ care cantareste doer 300g, depune in cursul vietii o activitate impresionanta. Daca se calculeaza pt un om normal, in varsta de 70 de ani, activitatea cardiaca la o frecventa obisnuita ,cordul pompand in artere aproximativ 70 ml sange, reiese ca inima a batut de 2,5 miliarde de ori, si fiecare ventricul a pompat 170 milioane de litri de sange.

Activitatea cardiaca este caracterizata printr-un numar de aproximativ 70 cicluri/min, prin ciclu sau revolutie cardiaca delimitandu-se o contractie(sistola) si o relaxare(diastola). Desi exista unele asincronisme, se poate considera ca activitatea celor doua parti ale inimii(dreapta si stanga) este similara,dar se desfasoara datorita unor gradiente presionale.