Situații problemă în învățământul național

• Organizarea activitatii scolare in doua sau chiar trei schimburi

• Calitatile proceselor de formare initiala si continua a personalului didactic

• Absenteismul ( din cauze pedagogice)

Solutii

• Sa se asigure formarea personalului didactic prin cursuri de perfectionare

• Folosirea metodelor activ-participative , pentru stimularea dezvoltarii capacitatilor intelectuale

• Preocuparea cadrelor didactice pentru stimularea interesului elevilor fata de invatatura

• Eficientizarea invatamantului romanesc

Obiectivele noilor politici educationale

Noile politici educationale au drept obiectiv prioritar realizarea unei dimensiuni europene in educatie.

O Europa unita nu se poate realiza si nu poate sa existe fara educatie, fara un invatamant modern in care se respecta si se integreaza valorile democratiei.

Una din valorile democratiei care trebuie neaparat practicata in invatamant este respectarea drepturilor omului si realizarea unei democratii participative.

Optimizarea, prin descentralizare, a sistemelor de decizie, monitorizare, control şi evaluare, precum şi prevenirea sau înlăturarea distorsiunilor şi dezechilibrelor în organizarea, conducerea şi susţinerea la nivel naţional a sistemului de învăţământ.

Pentru dezvoltarea „scolii democratice” exista cateva cai care trebuie urmate:

- promovarea drepturilor omului, drept cadru al dezvoltarii democratiei in scoli

- practicarea democratiei participative in scoli

- dezvoltarea unei culturi organizationale democratice

Formarea intiala si continua a cadrelor didactice

Schimbarile produse in societate si prognoza accelerarii schimbarilor in etapele ce vor urma impun ca necesara nu numai adaptarea sistemelor educative la noile realitati economice, sociale, culturale si stiintifice, ci si formarea in cadrul acestor sisteme a capacitatii de reglare continua si de autoperpetuare a adaptabilitatii.

Din aceasta perspectiva principiile educatiei permanente devin linii orientative pentru actiunea educativa in general, iar educatia adultilor constituie un segment a carui accentuare nu poate fi considerata un element neprioritar. Traind intr-o societate bazate pe cunoastere,indivizii sunt pusi in situatia de a-si structura permanent propiul mod de acces la informatie si propria capacitate de selectare a informatiilor.

Formarea reprezinta, in acest context, o actiune de modelare a educatului conforma cu exigentele societatii actuale. Astfel, daca in perspectiva filosofiei aristotelice formarea se circumscrie actiunii de impulsionare exterioara a activitatii prin impunerea unei forme iar in pedagogia clasica formarea inseamna pregatire profesionala completata cu ulterioara educatie a adultilor, in pedagogia moderna formarea presupune integrarea actiunilor de pregatire profesionala initiala si continua prin modele actionale specifice educatiei permanente.

Conceptul de formare a permis astfel realizarea unei mai sranse legaturi intre activitatile de pregatire initiala efectuate in scoli cu activitatile de perfectionare profesionala care au loc in cadre de multe ori extrascolare.

Termenul de formare surprinde procesul de integrare a personalitatii conform unui model actional realizat cu scopul adaptabilitatii persoanei.

Profesionalizarea inseamna de fapt formarea competentelor profesionale care se impun ca imperative ale fiecarui domeniu profesional. Formarea este o forma de abilitate care sa permita celui format sa activeze intr-o maniera flexibila in domeniul pentru care este format.

De la un sistem de invatamant la altul formarea cunoaste nu numai nuantari diferite ale termenului, ci si cadre diferte in care se construiesc programele de formare.

Astfel, asa cum arata R.M. Niculescu, in invatamantul romanesc se disting cinci modalitati de structurare a formarii continue a adultilor:

1. Perfectionarea ca o modalitate de aprofundare a pregatirii incepute in perioada formarii initiale;

2. “reconversia” profesionala ca modalitate de a reutiliza formarea initiala intr-un alt domeniu de activitate;

3. Recalificarea intr-un alt domeniu decat cel al formarii initiale (re-formarea profesionala).