Rolul Familiei

Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influențează și modelează persoana umană.Unii merg chiar mai departe și susțin că acțiunea ei asupra persoanei e atât de mare ,încât ea egalează acțiunea celorlalte grupuri sociale.

Transformarea individului în persoană adică în “individ cu status social” este întâi de toate opera familiei.

Una dintre caracteristicile fundamentale ale curbelor de învățare este că toate urcă foarte repede la început și apoi tot mai încet mai târziu,având deci o accelerare negativă. Aceasta înseamnă că eficacitatea acțiunii mediului e foarte mare în primii ani,mică mai târziu și foarte mică după 25-30 ani când totul devine fix.Familiei îi revine astfel privilegiul de a-și exercita influeța de la început.

1. CALITATEA VIEŢII DE FAMILIE ÎN ROMÂNIA

În România familia, ca instituţie, nu a cunoscut încă fenomenele de eroziune semnalate în societăţile occidentale (aceste fenomene sunt marginale în ţara noastră). Astfel, ataşamentul faţă de familie rămâne crescut, fiind în acelaşi timp aspectul vieţii care oferă indivizilor cea mai mare satisfacţie. Aproximativ 98% dintre persoanele intervievate consideră că familia este importantă în viaţa lor. Munca sau religia sunt considerate, de asemenea, aspecte importante în viaţa individului. La polul opus se află politica, pe care subiecţii o consideră neimportantă.

Importanţa atribuită familiei nu cunoaşte variaţii semnificative în funcţie de vârstă, chiar şi în rândul celor foarte tineri (unde se înregistrează cea mai scăzută valoare) obţinând mai mult de 75% din adeziuni.

- 1.1.Aprecierea calităţii vieţii de familie

Comparativ cu satisfacţia faţă de alte aspecte ale vieţii individului, satisfacţia faţă de viaţa de familie rămâne în continuare la o cotă ridicată (la diferenţe semnificative). Mai mult de 75% din cei intervievaţi sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi faţă de viaţa de familie, categoriile celor nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi abia însumând 5%. Majoritatea subiecţilor sunt în general mulţumiţi de realizările din viaţă, modul de petrecere a timpului liber fiind, de asemenea, un aspect care le oferă destulă satisfacţie. Faţă de relaţiile dintre oameni, subiecţii sunt mai degrabă nemulţumiţi. Deşi, aşa cum am văzut anterior, munca deţine locul al doilea ca importanţă, observăm în acest caz o satisfacţie relativ scăzută faţă de profesie şi locul de muncă. Veniturile obţinute şi viaţa politică din ţară sunt domeniile de care marea majoritate a indivizilor sunt nemulţumiţi.

Relaţiile de familie sunt apreciate pozitiv (mai mult de 80% din subiecţi le consideră bune şi foarte bune), la fel relaţiile cu vecinii şi locuinţa (dar la diferenţe considerabile faţă de primele două), veniturile familiei fiind aspectul care oferă cea mai scăzută satisfacţie. Cu alte cuvinte, satisfacţia faţă de resursele ,,imateriale” ale familiei (relaţiile dintre membri, reţelele mai largi cu vecinii) este foarte ridicată, în timp ce satisfacţia faţă de resursele materiale este mai degrabă scăzută – locuinţa e considerată satisfăcătoare, dar venitul apare ca principal motiv de insatisfacţie şi este considerat principala cauză a apariţiei problemelor în familie.

Aşa cum se remarca şi anterior, în fiecare an cei mulţumiţi şi foarte mulţumiţi reprezintă în jur de 75% din populaţia intervievată, în timp ce proporţia celor nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi nu depăşeste 5-6%. Totuşi, putem identifica o uşoară modificare a patternului în timp: o creştere a proporţiei celor mulţumiţi şi a celor care nu nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi faţă de viaţa de familie pe seama unei diminuări a proporţiei celor foarte mulţumiţi. De asemenea, şi ponderea celor nemulţumiţi înregistrează o creştere uşoară, ponderea celor foarte nemulţumiţi rămânând constantă, la un nivel sub 1%.

Un pattern similar identificăm şi în cazul aprecierii relaţiilor de familie, satisfacţia faţă de acestea menţinându-se în fiecare an la cote ridicate. La fel ca şi în cazul aprecierii vieţii de familie, constatăm în ultimii ani o uşoară tendinţă descendentă, o deplasare a unei părţi din aprecieri de la ,,foarte bune” către ,,bune” şi ,,satisfăcătoare”.

- 1.2.Valori şi mentalităţi în sfera familiei

În ancheta privind relaţiile de familie, atât la nivelul întregului eşantion, cât şi la nivelul celor mai multe din categoriile de populaţie (mai puţin la categoria celor care trăiesc în uniune liberă, la cei în vârstă de 25-34 de ani, la cei cu educaţie primară şi cu studii superioare), pe primul loc se află iubirea, considerată esenţială pentru ca o căsătorie să fie fericită, iar pe locul al doilea, la o diferenţă destul de mică, încrederea reciprocă între parteneri. Procente destul de ridicate, se regăsesc şi în ceea ce priveşte locuinţa proprie, sprijinul reciproc şi banii, celelalte aspecte întrunind doar o mică parte din adeziuni.