Șase, vine șefu

De ce acest titlu? Simplu: voi aborda tema conducătorului „înfipt” în această postură de cineva care nu îl cunoaşte suficient pe respectivul personaj, ori îi datorează ceva şi caută să se revanşeze înscăunându-l şi nedând doi bani pe calităţile individului ori pe rezultatele organizaţiei aflată sub directa îndrumare a ipochimenului în cauză. De acest fel de oameni se feresc toţi angajaţii, de aici şi sintagma de mai sus.

Rolul conducătorului în orice fel de grup este clar delimitat şi în totalitate admis de membrii grupului. Este clar, de asemenea, că, într-un fel sau altul, în orice grup TREBUIE să existe un lider. Iar în grupul constituit ca şi „colectiv de muncă” (organizaţia) găsim managerul, directorul sau oricare astfel de denumiri „preţioase”. Oricum l-am numi, majoritatea angajaţilor vor vorbi despre …Şefu'.

Intrând în subiect, se cade să fie emise câteva consideraţii despre

ORGANIZAŢII, COMPETIŢII ŞI PUTERE

„Organizaţiile sunt comunităţi umane care se comportă la fel ca oricare alte comunităţi”, arată Charles Handy, ca atare în interiorul organizaţiilor întâlnim o multitudine de procese psiho-sociale, dintre care merită menţionate:

– indivizii concurează pentru putere şi resurse;

– există diferenţe de opinii şi valori;

– au loc conflicte de priorităţi şi de scopuri;

– există confruntări între cei ce doresc să schimbe lucrurile şi cei care doresc menţinerea situaţiei existente la locul lor de muncă;

– există grupuri de presiune, clici, rivalităţi şi contestatari;

– sunt incompatibilităţi între caractere şi alianţe.

Organizaţiile utilizează competiţia între grupuri şi persoane pentru obţinerea unor performanţe ridicate din partea fiecăruia. Competiţia stimulează şi canalizează energiile indivizilor care compun organizaţia. „Competiţia selecţionează şi alege pe cei eficienţi de cei neeficienţi şi reprezintă stimulentul pentru ridicarea nivelului performanţei” (Charles Handy).

Unul din scopurile ascunse ale competiţiei îl reprezintă obţinerea puterii în organizaţie. Puterea derivă din funcţiile conducerii şi este restrânsă la numărul acestor funcţii. Aceasta face ca puţine persoane să ajungă în vârful piramidei organizaţiei şi să poată controla resursele de care dispune (întrucât, în majoritatea situaţiilor organizaţionale, resursele şi oportunităţile nu sunt nelimitate).

Şi iată cum am ajuns să ne putem explica de ce există atât de multe persoane care îşi doresc cu ardoare şi caută să ajungă într-o funcţie de conducere, folosindu-se de toate soluţiile legale sau de mijloacele mai puţin ortodoxe la care poate apela. Puterea este un magnet pentru mulţi actori sociali. Aşa cum arăta Marius Milcu „puterea reprezintă poate cea mai valoroasă resursă disponibilă…indivizii…investind eforturi uriaşe pentru dobândirea sau creşterea acesteia. Absenţa sau insuficienţa puterii disponibile creează actorilor sociali mari dificultăţi atât psihologice, cât şi sociale, relaţionale, determinând o creştere a incertitudinii, frustrării şi anxietăţii şi dovedindu-se în timp a fi deosebit de periculoasă pentru cei în cauză…”.

Este un fapt senzaţional cum se risipesc energii formidabile pentru a atinge limitele unui concept destul de vast, PUTEREA.

De ce spun asta? Conform definiţiei date de Dumitru Batâr, puterea, în general, ca şi cea socială, în special, reprezintă „capacitatea pe care o entitate (individ, grup, instituţie) o manifestă impunându-şi voinţa altuia în vederea desfăşurării unor activităţi sau acţiuni unui scop sau performanţă”.

De multe ori, însă, individul caută postul de şef şi pentru a-şi împlini propriile orgolii, ca şi pentru diversele avantaje provenite din deţinerea puterii. Şi nu este o afimaţie gratuită. „Puterea nu există în sine. Puterea nu este un atribut şi nu are sens în absenţa celorlalţi actori sociali. În mod necesar, puterea implică existenţa unor posibilităţi de acţiune asupra indivizilor sau grupurilor. Mergând mai departe cu raţionamentul, a acţiona asupra altor actori sociali înseamnă a intra în relaţii cu aceştia. Ceea ce înseamnă că puterea este relaţională” (Marius Milcu).