Administrația ca obiect al statului

Introducerea în Administratia Publică

Primul dintre aceste conceptele care ne introduc in administratia publica este notiunea de "stat". Din considerente pedagogice, autorii vor porni de la elementele caracteristice si vor sfarsi printr-un punct de vedere asupra conceptului.

Statul reuneste absolut cumulativ doua concepte : imperium si herrschaft = autoritatea impusa prin sfantul drept de constrangere apartinand exclusiv statului (eventual si divinitatii).Inlaturarea haosului, anomiei , trecerea de la barbarism la civilizatie nu se pot realiza decat prin doua concepte aproape sfante: norma de drept si forta de constrangere a statului. Ar trebui sa inlaturam odata pentru totdeauna din minte idilica imagine a idolatrizatelor civilizatii occidentale in care ordinea de drept este respectata din idealism si devotament cetatenesc: profund fals; norma de drept, asemenea oricarei impuneri , se naste pentru a fi incalcata: singura garantie a respectarii ei fiind severitatea coercitiei (pedepsele mari sunt cele care aduc functionalitatea justitiei si nu "devotamentul cetatenesc")!

Prin fortele de impunere si coercitie (imperium si herrschaft) statul devine un adevarat stalp de echilibru socio-economic , reusind sa organizeze nestabila subordonare si in acelasi timp supraordonare (extreme ce fac procesul cu atat mai dificil) intre nevoile si interesele particulare ale indivizilor, si nevoile generale ale societatii (ambele categorii de interese fiind din pacate la fel de legitime, ceea ce bineinteles ingreuneaza misiunea statului-stalp).

Definitia (nu si axioma!) statului cuprinde doua aspecte : unul demografic si altul institutional , din pacate ultimul neglijat in general... Din punct de vedere demografic , statul reprezinta o colectivitate umana aflata pe un teritoriu bine delimitat si supusa unei autoritati suverane; dar , in acelasi timp am putea privi statul ca fiind un ansamblu de institutii politice si administrative.Care este raportul intre cele doua tipuri de institutii: interdependeta-colaborare sau subordonare? Categoric raspunsul este cel de-al doilea ; indiferent cat am pleda pentru separatia puterilor in stat, pentru lipsa oricarei interferente a politicului in administratie si invers, nimeni nu poate nega subordonarea nu ideologica, dar crud reala a politicului fata de administratie.Unul dintre fondatorii teoriei separatiei puterilor in stat , Montesquieu , pleda exemplar pentru acest concept in lucrarea "De l'esprit des lois" :"un regim politic in care se pune in valoare o guvernare moderata nu poate exista decat prin asigurarea separatiunii si a libertatilor politice;

libertatile politice nu se pot exercita decat intr-o guvernare in care puterea este limitata." separatiAnalizand textul cu atentie se intrevede si un punct de vedere sceptic al lui Montesquieu in ceea ce priveste existenta ei absolute a puterilor in stat; specialistii in drept constitutional si nu numai se intreaba inca daca nu este mai mult decat utopica teoria separtiei totale: legislativ, executiv, judecatoresc.

Aparitia si transformarea administratiei publice ca element al statului

Organizarea administratiei publice,ca fenomen social,a aparut odata cu statul.Se afirma ca,fiind un element al statului,administratia publica constituie o concretizare a acestuia.De altfel,statului ii lipseste aspectul real,intrucat in viata practica el nu este decat o idée superioara si abstracta.

Din, cele expuse pana acum rezulta ca nu putem sa ne referim numai la stat fara a tine cont si de grupurile sociale. Pe de alta parte, putem afirma ca administratia,ca si statul este un produs istoric deci aceasta tema trebuie sa fie studiata referindu-ne la epoca moderna,deoarece administratia pubilca exista numai atunci cand apare din punct de vedere statul.

Aceasta nu exclude existenta in alte epoci istorice,a unei organizari in serviciul puterii,inclusive in grupuri de entitate minima. Evident,in diverse epoci, au existat formatiuni politice cu organizatii proprii foarte edzvoltate. In Egipt, China, Imperiul Roman si Imperiul Bizantin au existat importante organizatii care aveau capacitatea de a mobiliza mari ansambluri de mijloace in serviciul puterii.Insa, nu este nimic mai periculos decat a face paralele,de la o epoca la alta referindu-ne la institutiile din trecut ca sic and aceastea ar avea acelasi sens ca cele din prezent.Organizatiile din diverse epoci istorice nu erau administratii publice pentru ca administratia asa cum o intelegem astazi,actioneaza ca un element al statului,care nu se poate identifica cu orice fel de organziatie politica.In plus,administratia,ca element indispensabil al statului contribuie la identificarea statului contemporan si pentru ca exista o relatie intima intre stat si administratie,aceasta trebuie sa se situeze intr-o imprejurare istorica.

In principiu,nu putem vorbi despre organizare de stat in general,ci despre organizarea unui stat anume sau a unui anumit tip de stat. Astfel, devine logica si necesara referirea la organizarea administrativa a acestuia. Altfel spus existenta tipurilor istorice de stat a impus conturarea unor tipuri differentiate de organizare administrativa. Fiecarui tip de stat ii este proprie o anumita structura administrativaza, care a fost administrate de aspectele de natura militara, geografice, politice sau chiar psihologice (capriciile imparatiilor).

Toate aceste observatii implica necesitatea de a ne referi la epoca incepand cu care a aparut statul si administratia.Din acest punct de vedere exista,insa,pozitii diferite.Astfel referindu-ne la factorii politici si economici generali se poate afirma ca statul a aparut in perioada Renasterii in epoca moderna, cand a disparut feudalismul politic si a inceput o dezvoltare incipienta a burgheziei si a capitaluilui financiar si commercial.In conformitate cu aceasta pozitie originea administratiilor public ar trebui sa se situeze in epoca monarhiilor absolute.