Centrul Turistic al Vechii Greci - Acropole

Pozitia geografica.

Grecia face parte din categoria statelor balcanice, fiind pozitionata in Europa meridionala cu iesire la Marea Mediterana.

Are ca vecini: N. Bulgaria si Macedonia, NV. Albania, V. Marea Ionica, E. Marea Egee, S. Marea Mediterana.

Relieful.

Tarmul Greciei este sinuos cu multe insule (peste 2000) ex: Creta, Andros, Kasos, peninsulele Peloponez si Macedonia etc. Relieful este predominant muntos cu multe depresiuni intramontane iar campiile se intind in zonele litorale sub forma unor fasii inguste. Partea continentala a Greciei cuprinde muntii Pindului in nord, muntele Olimp (in care se afla maximul altidunal al Greciei 2917m) in partea central nordica, muntii Peloponez (2407m) in sud. Grecia insulara este muntoasa cu altitudini de peste 2000m (ex: 2400m in Insula Creta). Unitatile de campie representative sunt Campia Macedoniei in NE, Campia Tesaliei in E (o campie de hinterland) si bazinul Beotiei. Muntii Pindului (vf. Korab 2764m) prezinta asemanari cu muntii Alpi Dinarici. Incep din N de la jugul Sar Planina si continua spre S pana la capul Matapan. Muntii Pindului sunt alcatuiti din siruri paralele fiind cuprinsi intre Marea Adriatica si Valea Vardarului. De la linia tectonica Vlora – Salonic spre S, peninsula Balcanica se reduce la grosimea Pindului. Prezinta numeroase forme carstice, doline polii (ex: Ianina) si uvale.

Partea sudica a peninsulei Balcanice la sud de istmul Corint este peninsula Peloponez de forma unei frunze de paltin. Centrul ei formeaza podisul Arcadia iar vf.cel mai inalt este Taiget (2407m).

Una dintre cele mai mari insule este Creta (cel mai sudic pamant European aflat la o distanta de cca. 1000 km de Romania). Este o insula muntoasa cu muntii ce reprezinta prelungirea Pindului (max.2458m in vf.Idi). Acesti munti se continua apoi prin Rodos pana in Tourus din V Asiei. Masivele muntoase din Grecia sunt despartite prin depresiuni transversale.

Singurul petic de campie intramontana este Messara. Peisajul tipic este dat de calcar (in care au fost sculptate forme exocarstice).

Clima este tipic mediteraneana cu exceptia inaltimilor muntoase. In muntii Pindului fiind inconjurati de 3 laturi de ape calde (Marea Egee, Ionica si Mediteraneana) clima este tipic mediteraneana in special la S de linia Volos-Corfu. In Pind cu cat ne deplasam sper S verile sunt tot mai calduroase, iar precipitatiile repartizate in anotimpul de iarna. In cele doua unitati de podis de la N si S de muntii Pind, in Arcadia si Epir in luna iulie temperature aerului urca pana la 26-27 grade. Vanturile au o intensitate mare, predominand circulatia vestica.

Apele.

Majoritatea raurilor izvorasc din statele vecine: Vardarul (Axios) cu lungimea de 75 km de pe teritoriul Greciei care se varsa in Golful Salonic si Drinul Tributary Marii Adriatice. Cele doua rauri strabat capatul de N al muntilor Pind iar de aici se indreapta spre S, Aliakmon, Struma, Nestos, Maritsa.

Vegetatia este adaptata conditiilor climatice. Asociatiile se pe plante xerofite (rezistente la seceta) care formeaza macchia mediteraneana si care pe coasta dalmata nu urca mai sus de 300 m, in muntii Pindului ajung pana la 800 m. Maslinul si chiparosul apar foarte frecvent pe litoralul Greciei, iar frasinul (cu frunze cazatoare) este prezent in partea centrala.

Mai apare o vegetatie numita maquis alcatuita din arbusti (laur, mirt, leandru, rozmarin); garriga (gar in limba araba simbolizeaza roca goala); paduri de stejar pufos, stejar de pluta, stejar brumariu. In insula Creta vegetatia lemnoasa se preznta sub forma unor boschete de pini de Alep si chiparosi. Macchia este formata din arbusti aromati care formeaza phygara (caracteristica insule). Micile campii litorale au vegetatie exuberanta.