Utilaje folosite în bucătărie - mixerul de bucătărie

Utilaje folosite în bucătărie. Mixerul de bucătărie

1. Arta culinară pe meleaguri româneşti

Omul care trăieşte în mijlocul unor factori climatici, geografici, economici şi sociali formează mediul înconjurător. Alimentaţia este cel mai important factor al mediului înconjurător, deoarece el influenţează dezvoltarea organismului, întreţine sănătatea şi capacitatea de muncă a omului.

În funcţie de aşezarea geografică, de condiţiile de climă şi de ocupaţiilor locuitorilor unei ţări, putem vorbi de o bucătărie tradiţională specifică. Astfel, ţara noastră, cu o climă temperat – continentală, cu un relief dersificat (câmpii, dealuri, podişuri, munţii) străbătută de râuri, cu ieşire la Marea Neagră şi cu o Deltă a fluviului Dunărea, are o gastronomie bogată şi variată.

În zona de câmpie se cultivă foarte mult grâu şi porumb. Din făină de porumb se pregăteşte mămăliguţa tradiţională ţării noastre, care se mănâncă cu brânză, ouă, unt, smântână şi lapte sau cu sărmăluţe în foi de viţă sau de varză, care constituie o altă mâncare tradiţională românească.

În Moldova, la loc de cinste stau ciorbele de borş, supe cu tăiţei de casă, puiul cu smântână şi găina umplută. Borşul din tărâţe de grâu este o zeamă acrişoară cu gust plăcut, foarte sănătoasă şi hrănitoare.

Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, mai cu seamă în ziua de Ignat, se taie porcul, din care se prepară mezeluri, cârnaţi, caltaboşi, tobă şi lebăr. O parte din carne şi şuncă se afumă pe îndelete, iar în altă parte se prepară sărmăluţe, friptură şi răcituri. Mititeii sunt deasemenea specifici ţării noastre.

Sărbătoarea Paştelui pune pe jar multe gospodine, care se în a pregăti borşul de miel, drobul, friptur şi stufatul. La loc de cinste este prepararea cozonacilor bine crescuţi, galbeni şi stufoşi umpluţi cu foarte multă nucă şi stafide.

Peştele şi vânatul constituie materia primă pentru diverse preparate.

Pentru desert, gospodinele noastre pregătesc plăcinte cu brânză sau cu carne, plăcinte “poale în brâu” sau renumitele brânzoaice, compoturi saau şerbeturi, precum şi alte variate dulciuri.

Bucătăria românească a fost remarcată de mulţi călători străini care au cutreierat de-a lungul cecolelor meleagurile româneşti.

Preparatele bucătăriei satelor noastre, deşi simple şi nediversificate, au gust deosebit şi pentru fiecare masă se poate spune cu satisfacţie: “am mâncat ca la mama acasă”.

1.2. Bucătăria oltenească

Oltenia este cunoscută prin oamenii ei cinstiţi, harnici dar duri. Aceşti oamenii de obicei foarte grăbiţi ţin foarte mult la mâncărurile lor specifice şi le plac mai ales felurile condimentate.

Bucătăria oltenească este una dintre cele mai căutate bucătării. Este căutată pentru mirosurile şi pentru fineţea cu care sunt pregătite bucatele în această zonă.

Cârnaţii olteneşti sunt faimoşi. Sunt preparaţi din cantităţi egale de carne de vită şi porc, tocată şi amestecată cu usturoi, piper şi sare, iar cu această pastă sunt umplute intestine de oaie. Apoi cârnaţii sunt afumaţi timp de doua ore. Pentru cei care au un stomac sănătos, cârnaţii olteneşti sunt un deliciu.

Cei din sate pun accent în prepararea mâncărurilor pe verdeţuri cum ar fi: urzici, ştevie, ştir, frunze de ceapă verde. Ciorbele le preferă mai acrişoare. Le acresc cu zeamă de varză sau suc de roşii. Preferă ciorbele de pui, legume, praz, lobodă, ştevie. Gătesc cel mai des din carne de porc, peşte şi ceva mai rar din carne de vită sau vânat.

O mâncare tradiţională aici sunt racii umpluţi. Nici pe departe nu sunt racii adevaraţi, sunt nişte ardei roşii care se cultivă special pentru aceasta mâncare. Se prepară în felul următor: se călesc 2-3 cepe cu mărar, cimbru, se adună cu făină şi se înăbuşă, apoi se adaugă apă, pana se face o pastă apropiată de cocă. Se umplu racii şi se pun la cirobă sau se mai pot face în cuptor cu sos. Mai există şi alte variante. Se pot umple şi cu carne sau orez în zilele de post.