Turism și Sectorul Public

Argument

România se află în faţa celei mai importante oportunităţi de dezvoltare, în contextul disponibilizării Instrumentelor Structurale şi al integrării crescânde într-o economie tot mai globalizată. Viitorul României este acela al unei economii dinamice, competitive şi inovative, funcţionând în structurile economice, sociale şi politice ale Uniunii Europene şi ale economiei globale.

Oraşul Ocna Sibiului trebuie să fie pregătit să valorifice avantajele potenţiale asociate acestor schimbări. Există provocări importante în adaptarea sistemelor economice, sociale şi instituţionale, pentru a maximiza beneficiile acestor procese şi a gestiona schimbările şi impactul inevitabil asupra populaţiei. Prin urmare, toate aspectele societăţii trebuie orientate către o creştere economică sustenabilă.

Viziunea noastră este ca în 2013, oraşul Ocna Sibiului să fie un centru turistic important, recunoscut pe plan naţional şi internaţional. Prin utilizarea raţională a resurselor, Ocna Sibiului va deveni un obiectiv turistic cunoscut pentru efectele curative ale lacurilor sărate, diversitatea şi calitatea serviciilor oferite, infrastructură edilitară şi sociala modernă.

ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ

I. DESCRIERE GENERALĂ

1.1. Localizare

Oraşul Ocna Sibiului este amplasat în Podişul Transilvaniei. Aparţine din punct de vederea administrativ judeţului Sibiu şi este situat în NV municipiului Sibiu – reşedinţa de judeţ – la o distanţă de 17 km de acesta.

Aflata la distante mici fata de centrele urbane din jur- Sibiu (17 km), Cisnadie (31 km), Copsa Mica (33 km), Medias (45 km) - precum si în apropierea trecatorii transcarpatice Turnu Rosu de pe Valea Oltului (35 km) si a vaii Târnavei Mari (33 km), Ocna Sibiului, statiune balneoclimaterica permanenta, este cautata - mai cu seama în sezonul de vara - de turisti veniti sa se bucure de soarele, aerul si apele sarate de aici. Statiunea ofera posibilitati pentru baie, plaja, tratament balnear.

Comunele cu care se învecinează oraşul Ocna Sibiului sunt: în nord Loamneş, în nord-est Slimnic, în vest Luduş şi Apold, la sud Sălişte şi Şura Mică iar la est Şura Mare. Pe o mică porţiune în partea de sud-est este Municipiul Sibiu.

Satul TOPÂRCEA apartine din punct de vedere administrativ orasului Ocna Sibiului. Localitatea este situata la 9 km de centrul orasului.

1.2. Suprafaţă şi relief

Suprafaţa totală a orasului Ocna Sibiului este de 8521 ha, din care suprafaţa agricolă este de 6389 ha, ce reprezintă 75% din suprafaţa totală .

Suprafaţa ocupată de păduri este de 1185 ha, adică 13% din suprafaţa totală.

Suprafaţa locuită este de 296 ha adică 12% din suprafaţa totală.

Oraşul Ocna Sibiului se află în nordul depresiunii Sibiului şi la capătul sudic al culoarului lărgit al râului Visa, cu o terasă de 200-300 m în constanţă de dealuri cu altitudinea 450 - 600m.

Dealurile sunt alcătuite din roci sedimentare (argile, nisipuri), au profile domoale tăiate de văi scurte şi adânci luând forme de platouri slab ondulate. În ceea ce priveşte pânza freatică aceasta se află la mică adâncime, aproximativ 6m .

Un element interesant în morfologia zonei îl constituie marea dolină în care sunt situate localitatea şi lacurile. Are margini abrupte, cu aspect de cuşete atacate de torenţi şi alunecări de teren.

În interiorul ei s-au produs procese de carstificare datorită apelor care au dizolvat sarea, determinând un relief haotic.

În nord dolina este tăiată de valea râului Visa, orientată sud-est, care izvorăşte din apropierea localităţii şi se varsă în Târnava Mare la Copşa Mică.

Valea este asimetrică având versantul stâng (N) abrupt, cu aspect de cuşetă iar cel drept (S) mult mai domol, unde sunt amplasate construcţii.

În zona Ocna Sibiului pot fi observate şi alte aspecte de microrelief, alunecări de teren vechi şi noi, solifluxiuni, ravene, torenţi precum şi agroterase antropice amenajate pe versanţii dealurilor din care unele, după părerea specialiştilor, ar data de pe vremea dacilor.

Un loc important în stratigrafia şi tectonica zonei îl are sarea care încadrează localitatea în zona cutelor diapire a Transilvaniei.

Sarea este de vârstă tortoniană depusă cu circa 30 milioane de ani în urmă, deasupra tufului de Dej. Depozitele de sare s-au format atunci când au existat concomitent toate condiţiile: de ariditate – care a asigurat evaporarea şi concentrarea sării din ape – mişcările de ridicare şi coborâre a scoarţei terestre prin care se realizau legături intermitente între lagune şi mare. Starea de subsidienţă a fundului lagunelor a permis acumularea sării în pachete groase. Sarea, după depunere, a fost acoperită de roci sedimentare mai noi: argile, nisipuri, pietrişuri. Astfel s-a format masivul de sare de la Ocna Sibiului de care sunt legate genetic lacurile sărate. Are o formă ovală, orientată N-S, cu lungimea de 1.300 m, lăţimea de 600 m şi grosimea de cca. 600 m.

1.3. Reţeaua hidrografică

Sub aspect hidrografic oraşul Ocna Sibiului se află în bazinul hidrografic al râului Visa, afluent al Târnavei Mari. Visa izvorăşte din apropierea localităţii şi se varsă în Târnava Mare la Copşa Mică. Prin bazinul său de 555 kmp, lungimea cursului de 42 km şi debitul mediu multianual de 14 l/s este un râu mic. Are un curs meandrat şi în mare parte mlăştinos. După ce părăseşte localitatea, prin est, pe valea sa sunt amenajate heleştee pentru creşterea peştelui.

Elementul hidrologic cel mai important îl constituie lacurile sărate care au jucat un rol important în apariţia şi dezvoltarea localităţii. Cele 52 lacuri antroposaline şi castrosaline au o suprafaţă totală de 35.741 mp cu un volum de apă acumulată de 265.699 mc. Suprafaţa totală a zonei lacurilor este de 60 ha, fiind zonă protejată . Din această zonă face parte şi “Lacul Fără Fund” , care este declarat monument al naturii. Ca geneză lacurile sunt legate de masivul de sare de aici. Acestea sunt formate în urma culoarelor excavate de om şi apoi prăbuşite în actualul acoperământ al masivului de sare atacat de apele dulci şi freatice.