Factorii care determină etica în afaceri - Morala și etica în afaceri

Etica în afaceri reprezintă studiul politicilor și practicilor de afaceri adecvate cu privire la subiecte potențial controversate, inclusiv guvernanța corporativă, comerțul privilegiat, mita, discriminarea, responsabilitatea socială corporativă și responsabilitățile fiduciare. Legea este cea care ghidează adesea etica în afaceri, dar alteori etica în afaceri oferă un ghid de bază pe care companiile pot alege să o urmeze pentru a obține aprobarea publicului.

Datoria și utilitatea sunt două concepte centrale în etica afacerilor. Pentru că este legat de profit, mediul afacerilor este privit ca un cadru mai puțin nobil, poate unul fără „scrupule”. Lăcomia și alte vicii clasice sunt folosite frecvent ca stimulente pentru intrarea în domeniul afacerilor. Acest lucru nu înseamnă că, având în vedere tipurile de motivații menționate mai sus, nu a existat o tendință pe termen lung ca afacerile să fie guvernate de idealuri și convenții morale.

Există numeroase niveluri de aplicare a eticii în afaceri:

1. Nivelul micro - acesta este nivelul care se stabilește între persoane pe baza principiului corectitudinii schimbului. Obligațiile, angajamentele, intențiile, consecințele și drepturile individuale sunt incluse în acest nivel, fiind mai apropiat de etica clasică. Toate acestea se fac în conformitate cu idealurile comerțului echitabil, câștigului corect și tratamentului corect. De exemplu, o companie care vinde mașini trebuie să anunțe clienții dacă sistemul de frânare este defect, iar o companie care vinde contraceptive trebuie să anunțe clienții dacă contraceptivele provoacă anomalii hormonale. Pentru a putea achiziționa serviciul sau produsul în mod deliberat, consumatorul trebuie să fie logic, autonom și bine informat.

2. Nivelul macro - se referă la regulile de comerț instituționale sau sociale ale lumii afacerilor. Termenii „dreptate” și „legitimitate” sunt folosiți frecvent în acest nivel. Problemele ridicate la nivel macro au caracter filozofic, în primul rând etic, și se încadrează în următoarele categorii: Care este scopul pieței libere? Este adevărat că proprietatea privată are prioritate? Sistemul actual de reglementare a pieței este adecvat? Ce rol ar trebui să aibă guvernul în mediul afacerilor? Politicile fiscale la care sunt supuse firmele, sunt corecte și echitabile?

3. Nivelul corporativ. Rolul corporațiilor în societate, precum și responsabilitățile lor sociale și internaționale sunt temele fundamentale ale dezbaterii etice.

Problema stringentă a dificultăților etice în globalizarea afacerilor este ridicată și la nivel macroeconomic. Ele apar mai frecvent atunci când corporațiile internaționale fac afaceri în țări cu economii subdezvoltate și cu conștiință civică limitată. Consimțământul obținut prin înșelăciune sau denaturare (în publicitatea anumitor produse), dreptul la un mediu natural sănătos (ecologizarea Occidentului prin transferul de tehnologii poluante către Est), practici comerciale neloiale (dumping sub formă de scutire de taxe în țările din lumea a treia) și dependența de corporații (polarizarea socială în creștere din cauza dominației corporațiilor în viața publică din America Latină) sunt doar câteva exemple.

În prezent, toate organizațiile din întreaga lume trebuie să înțeleagă valoarea și necesitatea unor concepte precum: etica, moralitatea, responsabilitatea socială și echitatea și să lucreze pentru a le încorpora în cultura lor organizațională.