Raportul Juridic

Curs
4/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept Civil
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 12239
Mărime: 36.66KB (arhivat)
Publicat de: Petronela Covaci
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Orice relaţie între oameni, producătoare de efecte juridice, constituie o relaţie juridică sau un raport juridic (de pildă, raportul rezultat dintr-un contract de vînzare-cumpărare prin care o persoană vinde alteia un bun, iar aceasta din urmă îi datorează preţul acestui bun).

Secţiunea I - Elementele raportului juridic

Un raport juridic cuprinde următoarele elemente: subiecte sau părţi, conţinut (adică drepturile subiective şi obligaţiile părţilor) şi obiect (adică prestaţia la care " este ţinut debitorul şi la care are dreptul creditorul).

Subiecte ale raportului juridic civil sunt persoanele fizice şi persoanele juridice. Numai aceştia pot fi titulari de drepturi şi obligaţii. De altfel, în realitate, titularii de drepturi şi obligaţii sunt întotdeauna numai oamenii, deoarece persoanele ju¬ridice sunt colective de oameni cărora legea le acordă, în anumite condiţii, per¬sonalitate juridică, întocmai ca şi cum ar fi persoane fizice.

Denumirile persoană fizică şi persoană juridică sunt date spre a specifica modul în care oamenii participă la raporturile juridice, individual, sau în cadru) organizat al unei persoane juridice.

Persoană juridică înseamnă un colectiv de oameni, care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) o organizare de sine stătătoare, proprie, în temeiul căreia colectivul de oameni dobândeşte o structură internă unitară, ce-i permite să acţioneze ca atare, prin organul său de conducere;

b) un patrimoniu propriu, distinct de patrimoniul persoanelor fizice ale co¬lectivului respectiv, precum şi de orice alt patrimoniu; existenţa acestui patrimoniu permite persoanei juridice să-şi desfăşoare activitatea;

c) un scop anume determinat, în vederea realizării căruia a fost constituită şi funcţionează persoana juridică (de pildă, o societate de turism are drept scop să presteze servicii în domeniul turismului).

Datorită acestor elemente, persoana juridică participă, în nume propriu, la circuitul civil (adică încheie acte juridice, dobândeşte drepturi, îşi asumă obligaţii şi are răspundere patrimonială proprie pentru obligaţiile sale).

In cadrul unui raport juridic, persoana care dobândeşte drepturi (devine titu¬lar al unui drept) se numeşte subiect activ deoarece dreptul dobândit îmbracă forma unei valori pozitive în patrimoniul său şi figurează la activ. Subiectul activ este în genere desemnat prin denumirea de creditor, iar partea căreia îi incumbă obligaţii, deci subiectul pasiv, este desemnat prin denumirea debitor.

Raportul juridic de drept civil se leagă, deci, între două persoane (subiectul activ şi subiectul pasiv). Trebuie să menţionăm însă ca, cea mai mare parte a raporturilor juridice civile se caracterizează prin faptul că fiecare dintre părţi este în acelaşi timp şi subiect activ şi subiect pasiv. Un exemplu tipic în acest sens îl constituie contractul de vânzare-cumpărare, în cadrul căruia vânzătorul este subiect activ, cât priveşte dreptul de a i se plăti preţul, şj subiect pasiv, cu privire la obligaţia de a transmite dreptul de proprietate, de a preda lucrul vândut, precum şi de a garanta pe cumpărător împotriva acţiunii şi a viciilor ascunse ale lucrului. Iar cumpărătorul, la rândul său, este subiect activ, cât priveşte obligaţia vânzătorului de a transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vândut şi de a remite efectiv lucrul vândut, iar în acelaşi timp este şi subiect pasiv, deoarece este ţinut să plătească preţul.

Calitatea de subiect de drept presupune totodată şi capacitatea civilă, adică atât capacitatea de folosinţă (de a avea drepturi şi obligaţii), cât şi capacitatea de exerciţiu (adică aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii).

Capacitatea civilă este deci aptitudinea de a fi subiect de drept civil. Ea este recunoscută atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.

a) Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice exprimă aptitudinea de a avea drepturile de care aceasta are nevoie pentru a-şi satisface interesele de ordin material sau de ordin spiritual, în acord cu interesul obştesc, potrivit legii (dreptului obiectiv) şi regulilor de convieţuire socială. O persoană fizică poate dobândi, în condiţiile legii, lucruri în proprietate personală, dreptul de a moştenii şi de a lăsa, prin testament, bunurile sale, de a-şi alege felul ocupaţiei, dreptul de autor asupra operelor literare, ştiinţifice pe care le elaborează etc.

Capacitatea de folosinţă este o însuşire inerentă a persoanei fizice. De aceea nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea sa de folosinţă, decât în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege şi, tot astfel, nimeni nu poate renunţa, nici în tot, nici în parte, la capacitatea sa de folosinţă.

Capacitatea de folosinţă a persoanelor fizice se dobândeşte de la naştere, iar, uneori, ea se dobândeşte chiar din momentul concepţiei copilului, dar numai cu condiţia ca acesta să se nască viu şi numai în privinţa drepturilor ce s-ar crea în favoarea copilului, iar nu şi în privinţa obligaţiilor ce i-ar reveni mai înainte de naştere - infans conceptus pro nato habetur quoties de ejus commodis agitur) .

Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice încetează la moartea acesteia (sau prin declararea judecătorească a morţii).

b) Capacitatea de folosinţă a persoanelor juridice se deosebeşte de cea a persoanelor fizice, prin faptul că ea este specială specială fiecăreia dintre acestea. O persoană juridică are numai capacitatea de folosinţă necesară pentru realizarea scopului său, aşa cum este acesta determinat în actul de înfiinţare sau în statut; ea este deci numai folosinţa acelor drepturi necesare pentru înfăptuirea scopului său. Există, aşadar, un principiu al specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanelor juridice.

Capacitatea de folosinţă începe din momentul în care ia fiinţă persoana juridică şi durează până când persoana juridică încetează să mai existe.

De obicei, persoanele juridice sunt supuse înregistrării la organe anume prevăzute. Această înregistrare se face uneori numai cu scop de evidenţă, fără să condiţioneze începutul capacităţii de folosinţă, iar alteori, capacitatea de folosinţă este dobândită de persoana juridică numai din momentul înregistrării acesteia.

In toate cazurile, o persoană juridică, indiferent de modul ei de înfiinţare, dobândeşte o capacitate de folosinţă restrânsă, chiar de la data actului ei de înfiinţare (adică mai înainte de înregistrare), cât priveşte drepturile ce se constituie în favoarea ei, îndeplinirea obligaţiilor şi a oricăror alte măsuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai în măsura în care acestea sunt necesare pentru ca persoana juridică să ia fiinţă, în mod valabil (art. 33 al decretului nr. 31/1954).

Persoana juridică încetează de a mai fiinţa, în genere, prin dizolvare.

Dizolvarea se efectuează, fie prin voinţa (directă sau indirectă) a persoane¬lor care au constituit-o, fie de plin drept.

Dizolvarea operează de plin drept în următoarele situaţii:

- împlinirea termenului pentru care a fost înfiinţată persoana juridică;

- realizarea scopului propus sau imposibilitatea realizării acestuia;

- scăderea numărului membrilor organizaţiei sub limita stabilită de lege, de actul de înfiinţare, sau de statul.

Preview document

Raportul Juridic - Pagina 1
Raportul Juridic - Pagina 2
Raportul Juridic - Pagina 3
Raportul Juridic - Pagina 4
Raportul Juridic - Pagina 5
Raportul Juridic - Pagina 6
Raportul Juridic - Pagina 7
Raportul Juridic - Pagina 8
Raportul Juridic - Pagina 9
Raportul Juridic - Pagina 10
Raportul Juridic - Pagina 11
Raportul Juridic - Pagina 12
Raportul Juridic - Pagina 13
Raportul Juridic - Pagina 14
Raportul Juridic - Pagina 15
Raportul Juridic - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Raportul Juridic.doc

Alții au mai descărcat și

Succesiunea

Proprietatea este dreptul unei persoane de a folosi si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însa în limitele determinate de lege....

Vicii de consimțământ - dolul

DOLUL (VICLENIA) 1. Definiţie Dolul este viciul de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene,...

Raportul Juridic Civil

1. Definiţie Raportul juridic civil este relaţia socială, cu caracater patrimonial sau nepatrimonial, reglementată de norma de drept civil. 2....

Proprietatea Periodică

Proprietatea, în sens economic, este, raportul de însusire de către om a bunurilor materiale, care constituie o conditie a oricărei productii de...

Drept civil - definiții

Dreptul – ca si statul, este o categorie istorica ce a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii umane, si anume in oranduirea...

Vicii de consimțământ

Vicii de consim: imprejurari care afecteaza catacterul constient si liber a vointei incorporate intr-un act juridic in asa mas incat constituie...

Dovada raportului juridic civil

2.3.1 Notiunea, obiectul si sarcina probei Termenul de proba desemneaza posibilitatile legale pe care partile le pot utiliza pentru a stabili...

Te-ar putea interesa și

Premisele raportului juridic

Dreptul este o arta, arta insemnand, ansamblul mijloacelor pe care cei care creeaza dreptul si cei care aplica dreptul le au la indemana si le...

Raportul juridic civil

Introducere Pornind de la ideea că fiecare știință studiază în materie anumite fenomene, dreptul la rîndul său studiază fenomenele juridice, care...

Conflictul de interese între asociați

INTRODUCERE În materia societăţilor legislaţia a fost şi continuă să fie într-o continuă evoluţie. Această lucrare îşi propune să evidenţieze...

Conținutul și Obiectul Raportului Juridic Civil Drept Civil

INTRODUCERE Viaţa socială fiind eminamente o viaţă colectivă presupune existenţa unei mari diversităţi de raporturi, interacţiuni între agenţii...

Raportul juridic civil - prezentare generală

SECTIUNEA I NOTIUNEA SI CARACTERELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL 1. NOTIUNEA DE RAPORT JURIDIC CIVIL Pentru definirea notiunii de raport juridic...

Raporturi Juridice Financiare

Raporturile Juridice Financiare 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Întrucât normele juridice au un caracter abstract ele se realizează în viaţă prin...

Teoria generală a dreptului

TEMA I TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE 1. Necesitatea studierii dreptului Fenomenul dreptului...

Legislație Agrară Internă și Comunitară în Zootehnie

Capitolul I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. NOŢIUNEA DE DREPT Termenul general de drept este considerat ca fiind o noţiune complexă ce poate fi...

Ai nevoie de altceva?