Extras din curs
CAPITOLUL I
TEORIA GENERALA A CONTROLULUI EXERCITAT ASUPRA ADMINISTRATIEI PUBLICE
I. SEMNIFICATIA ACTIVITATII DE CONTROL ÎN ADMINIS-TRATIA PUBLICA
Lato sensu, notiunea de control1 evoca o activitate de verificare a conformitatii unei anumite activitati (pentru dreptul administrativ se are în vedere activitatea administratiei publice) cu anumite valori, de regula cele consacrate în normele de drept.
II. FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ALE CONTROLULUI EXERCITAT ASUPRA ADMINISTRATIEI PUBLICE
România este proclamata prin art. 1 alin. (3) stat de drept, iar prin art. 16 alin.(1) si (2) se instituie principiul egalitatii tuturor în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari, coroborat cu acela ca nimeni nu este mai presus de lege.
Art. 1 alin. (5) face vorbire despre respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor ca reprezentând o îndatorire fundamentala a oricarui cetatean, respectiv a fiecarui subiect, de drept public sau de drept privat.
Legea fundamentala, în afara acestor dispozitii care duc implicit la ideea de control, contine si numeroase prevederi care consacra în mod expres diferite forme de control exercitat asupra administratiei publice, pe care ne-am îngadui sa le grupam în mai multe categorii:
a) Forme de control necontencios exercitat asupra administratiei centrale
1 Termenul de control îsi are obârsia în frantuzescul contre rolle care a fost utilizat mai întâi în activitatea contabila, ca instrument de verificare a rolului fiscal. Ulterior, semnificatia s-a extins, în sensul de activitate de verificare a unor rezultate, a unor activitati, în orice domeniu. (Ioan Alexandru Administratia publica, Teorii, realitati, perspective, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 500).
2
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Administrativ.pdf