Cuprins
- Modulul 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC 5
- LECŢIA 1 6
- DEFINIŢIA ŞI OBIECTUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC
- PARTICULARITĂŢILE DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC
- LECŢIA 2 8
- RAPORTUL ÎNTRE DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC ŞI DREPTUL INTERN
- AL STATELOR
- EVOLUŢIA DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC
- Modulul 2 IZVOARELE DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC 14
- LECŢIA 1 15
- CONSIDERAŢII GENERALE
- TRATATUL INTERNAŢIONAL
- CUTUMA (OBICEIUL) INTERNAŢIONALĂ
- PRINCIPIILE GENERALE DE DREPT
- LECŢIA 2 20
- IZVOARELE SUBSIDIARE (AUXILIARE)
- ALTE IZVOARE ALE DREPTULUI INTERNAŢ IONAL PUBLIC
- CODIFICAREA DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC
- Modulul 3 DREPTUL TRATATELOR INTERNAŢIONALE 25
- LECŢIA 1 26
- DEFINIŢIA, CLASIFICAREA ŞI FUNCŢIILE TRATATULUI
- ELEMENTELE TRATATULUI INTERNAŢIONAL
- ÎNCHEIEREA ŞI INTRAREA ÎN VIGOARE A TRATATULUI
- LECTIA 2 34
- REZERVA LA TRATATUL INTERNAŢIONAL
- EFECTELE TRATATULUI. APLICAREA LUI ÎN SPAŢIU ŞI TIMP
- LECTIA 3 36
- ÎNCETAREA EFECTELOR TRATATULUI
- INTERPRETAREA TRATATELOR
- Modulul 4 PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNAŢIONAL
- CONTEMPORAN 41
- LECŢIA 1 42
- NOŢIUNE ŞI ÎNSEMNĂTATE
- PRINCIPIUL EGALITĂŢII SUVERANE A STATELOR
- PRINCIPIUL NEAMESTECULUI ÎN TREBURILE INTERNE
- PRINCIPIUL NERECURGERII LA FORŢĂ ŞI LA AMENINŢAREA CU FORŢA 42
- LECŢIA 2 47
- PRINCIPIUL REZOLVĂRII PAŞNICE A DIFERENDELOR INTERNAŢIONALE
- PRINCIPIUL INTEGRITĂŢII TERITORIALE
- PRINCIPIUL INVIOLABILITĂŢII FRONTIERELOR STATULUI
- PRINCIPIUL RESPECTĂRII OBLIGAŢIILOR INTERNAŢIONALE (PACTA SUNT
- SERVANDA)
- PRINCIPIUL COOPERĂRII INTERNAŢIONALE
- 4
- Modulul 5 SUBIECTELE DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC 53
- LECŢIA 1 54
- CONSIDERAŢII GENERALE
- STATUL SUVERAN ŞI INDEPENDENT
- ORGANIZAŢIILE INTERNAŢIONALE
- LECŢIA 2 58
- CALITATEA DE SUBIECT DE DREPT INTERNAŢIONAL A ALTOR ENTITĂŢI
- STATUL STATUL NEUTRU CA SUBIECT DE DERPT INTERNAŢIONAL
- LECŢIA 3 61
- RECUNOAŞTEREA INTERNAŢIONALĂ
- SUCCESIUNEA STATELOR
- Modulul 6 TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL 67
- LECŢIA 1 68
- DEFINIŢIA ŞI NATURA JURIDICĂ A TERITORIULUI DE STAT
- COMPONENŢA TERITORIULUI DE STAT
- FRONTIERELE DE STAT ŞI REGIMUL LOR
- MODIFICAREA TERITORIULUI STATELOR
- LECŢIA 2 70
- FLUVIILE INTERNAŢIONALE.DREPTUL INTERNAŢIONAL FLUVIAL
- DREPTUL MĂRII
- SPAŢIUL AERIAN AL STATULUI
Extras din curs
DEFINIŢIA ŞI OBIECTUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC
a) Definiţia dreptului internaţional public
Totalitatea statelor, precum şi celelalte entităţi participante la raporturile ce iau naştere
pe plan internaţional (de exemplu, organizaţiile internaţionale guvernamentale), formează
societatea sau comunitatea internaţională.
Gama foarte vastă şi diversificată a relaţiilor din tre state, ca purtătoare de suveranitate,
reflectă numeroasele contacte ale acestora în domenii precum cele politice, economice,
culturale etc. Relaţiile internaţionale cuprind, însă, şi numeroase raporturi între persoane
fizice şi juridice aparţinând dife ritelor state, între instituţii şi organizaţii ale statelor, precum şi
între organizaţii internaţionale.
Dreptul internaţional public constituie un ansamblu de norme juridice care guvernează
raporturile care se stabilesc în cadrul societăţii internaţionale Procesul de constituire şi de
aplicare a normelor dreptului internaţional public în cadrul comunităţii internaţionale
reprezintă ordinea juridică internaţională.
În literatura juridică de specialitate, s -au formulat mai multe definiţii pentru dreptul
internaţional public:
"totalitatea normelor juridice, create de state pe baza acordului lor de voinţă,
exprimat în forme juridice specifice, pentru a reglementa raporturile dintre ele privind pacea,
securitatea si cooperarea internaţională norme a căror aplic are este realizată prin
respectarea de bună voie, iar în caz de necesitate prin constrângerea individuală sau
colectiva a statelor";
"ansamblu de principii şi norme care reglementează raporturile dintre subiectele
dreptului internaţional, in principal s tatele dar şi, într-o măsură limitată, organizaţiile
interguvernamentale";
"un ansamblu de norme scrise sau nescrise, având ca scop reglementarea conduitei
statelor in relaţiile dintre ele."
7
b) Obiectul dreptului internaţional public
Spre deosebire de dreptul intern, care reglementează raporturile sociale în cadrul
statelor respective, obiectul dreptului internaţional este alcătuit din relaţiile
internaţionale, în cadrul cărora relaţiile dintre state reprezintă domeniul cel mai
cuprinzător.
Relaţiile internaţionale nu formează, însă, în totalitatea lor, obiectul de
reglementare al dreptului internaţional, relaţiile internaţionale fiind deosebit de variate:
politice, economice, juridice, culturale etc.
Dreptul internaţional are drept obiect de reglementare numai acele relaţii juridice
internaţionale în care statul acţionează ca purtător de suveranitate
PASUL 2
PARTICULARITĂŢILE DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC
a) În societatea internaţională nu există un
organism legislativ unic, supraordonat
statelor, care să elaboreze o legislaţie
internaţională.
Statele sunt cele care creează normele
internaţionale, prin acordul lor de voinţă,
exprimat în mod liber în tratate şi cutume şi
tot statele sunt şi destinatarele acestor norme.
Statele acceptă să îşi conformeze
comportamentul lor pe plan extern, în funcţie
de normele dreptului internaţional public.
b) În societatea internaţională nu există
organe executive, care să asigure aplicarea
normelor dreptului internaţional public în
raporturile dintre subiectele acestuia.
Aceasta atribuţie revine tot statelor.
c) În comunitatea internaţională nu există
organe judecătoreşti cu competenţă generală
şi obligatorie, care să intervină din oficiu
instituind sancţiuni, atunci când normele de
drept nu sunt respectate.
Există organisme internaţionale cu funcţii
jurisdicţionale, a căror competenţă este
stabilită prin acordul expres al statelor aflate
în cauză. Exemplu: pentru ca un stat să poată
figura în calitate de parte în faţa Curţii
Internaţionale de Justiţie, este necesar
consimţământul acestuia; pentru ca un stat să
poată fi tras la răspundere în faţa unei instanţe
jurisdicţionale, acesta trebuie să fie parte la
tratatul care a instituit acea instanţă (Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, Curtea
Europeana de Justiţie).
d) Normele dreptului internaţional public nu
prevăd în mod expres sancţiuni pentru cazul
nerespectării lor, spre deosebir e de dreptul
intern al statelor.
Statele sunt cele care creează normele
internaţionale, prin tratate sau cutumă şi se
prezumă buna-credinţă a acestora în a le
respecta.
LECŢIA 2
RAPORTUL ÎNTRE DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC ŞI
DREPTUL INTERN AL STATELOR
EVOLUŢIA DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC
PASUL 1
RAPORTUL ÎNTRE DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC ŞI
DREPTUL INTERN AL STATELOR
Între dreptul internaţional şi dreptul intern există deosebiri privind obiectul de
reglementare, modul de elaborare a normelor, izvoarele şi subiectele lor, sistemul de a plicare
şi de sancţionare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept International.pdf