Extras din curs
EFECTELE INTEGRĂRII ECONOMICE
Efecte de alocare: impactul integrării asupra alocării sectoriale a resurselor economice şi asupra eficienţei acestora (efecte statice);
Efecte de acumulare: impactul integrării asupra acumulării de resurse economice, în special de capital (efecte de creştere);
Efecte de localizare: impactul integrării asupra localizării geografice a resurselor; din perspectivă regională, acestea apar ca efecte de acumulare
Efectele de alocare
Ipoteze:
Concurenţă perfectă şi randamente de scară constante
Concurenţă imperfectă şi economii de scară
Instrumente:
Curba cererii de import şi curba ofertei de import
Cererea pentru bunuri de import (MD)
Curba ofertei de import (MS)
MD-MS + curba C şi O într-o ec. deschisă
Permite determinarea efectelor interne şi internaţionale ale politicii comerciale
În prima fază a integrării europene, 1958 – 1968, politica comercială s-a concentrat pe eliminarea taxelor
În perioada formării Pieţei Unice, după 1986, politica comercială s-a axat pe barierele netarifare
O taxă introduce o contradicţie între preţul “ţării-mamă” şi preţul plătit străinilor; aceasta permite cuiva (guvernului din ţara – mamă) să colecteze indirect profitul din vânzarea la cel mai înalt preţ intern
Bariere netarifare:
Bariere de tip rentă atrasă intern
Taxele: guvernul din ţara mamă obţine renta
Contingentele: limitare cantitativă a bunurilor care pot fi importate într-un an. Pentru a limita cantitativ numărul bunurilor care intră în ţară, guvernul repartizează un număr fix de licenţe de import şi încasează o “licenţă” pentru fiecare unitate importată
Bariere de tip rentă atrasă extern
“preţul convenit” – o barieră stabilită în general ţărilor est-europene; UE stabileşte un acord prin care producătorii străini sunt de acord să-şi vândă produsele la un preţ care nu poate scădea sub un anumit nivel
Bariere fricţionale
Restricţiile excesiv de birocratice;
Standarde industriale stabilite faţă de bunurile străine
Conținut arhivă zip
- Microeconomia Integrarii Europene.ppt