Convertoare de frecvență - capitolul 1

Curs
8.4/10 (11 voturi)
Domeniu: Energetică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 23 în total
Cuvinte : 6439
Mărime: 2.55MB (arhivat)
Publicat de: Paul Manea
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ciuru Tudor

Extras din curs

1. Caracteristica generală a convertizoarelor clasice de frecvenţă pentru reglarea vitezei motoarelor asincrone

1.1 Clasificarea şi proprietăţile principale ale convertizoarelor de frecvenţă cu invertoare autonome

Convertizoarele de frecvenţă (CF) cu invertoare autonome (IA) reprezintă nişte convertoare electronice indirecte, care transformă energia de curent alternativ de tensiune şi frecvenţă constante de la intrare în energie de curent alternativ de tensiune şi frecvenţă variabile la ieşire , trecând această energie printr-o stare intermediară de curent continuu . Cu alte cuvinte , aceste convertizoare efectuează o dublă conversie a energiei de curent alternativ consumate : mai întâi ea este redresată cu ajutorul unui redresor comandat (RC) sau necomandat (RNC) , apoi inversată cu ajutorul unui invertor autonom de curent (IAC) sau de tensiune (IAT) (Fig.1.1). Tipul invertorului depinde de natura filtrului intermediar de curent continuu . Dacă acest filtru este inductiv , având o inductivitate Ld relativ mare , atunci parametrul principal, care se filtrează ideal, este curentul redresat Id :

unde ud(α) – valoarea momentană a tensiunii de la ieşirea redresorului comandat, care depinde de unghiul de reglare α; uI(t) – contra tensiunea invertorului, determinată de reacţia tensiunilor de linie ale acestuia u2(t), transmise la intrarea lui prin ventilele deschise în fiecare tact de comutaţie . De aceea un astfel de CF, fără sistem de reglare automată, serveşte ca sursă de curent , iar redresorul comandat şi invertorul autonom poartă aceeaşi denumire – de curent : RCC şi IAC (Fig.1.1,a) .

Tensiunea redresată ud(t) în acest caz conţine 2 componente : una pulsatorie udL(t), care cade pe inductivitatea de filtrare Ld, şi alta medie Ud , care echilibrează contra tensiunea invertorului autonom UI:

unde U1-tensiunea de curent alternativ de alimentare a redresorului ; α - unghiul de reglare al redresorului comandat (pentru RNC , α =0); kRU – coeficientul de transfer al redresorului în tensiune (KRU =Ed0/E1N).

IAC formează la ieşire un curent alternativ dreptunghiular i2(t) cu o amplitudine I2m= Id , iar tensiunea nesinusoidală de ieşire u2(t) conţine 2 componente, una dintre care depinde de caracterul şi valoarea impendanţei de sarcină Z2 (φ), iar cea de-a doua reprezintă nişte supratensiuni inductive de autoinducţie, care apar numai la fronturile curentului i2(t), când di2/dt→∞ (fig.1.1a)

unde φ2 =arctg - unghiul de fază al unei sarcini activ inductive sau al unui motor asincron ; - reprezintă supratensiunile de autoinducţie ale inductivităţii de sarcină L2 , care apar în momentele de comutaţie ale tiristoarelor sau tranzistoarelor invertorului (în figura 1.1,a ele nu sunt arătate).

Supratensiunile de comutaţie au o frecvenţă şi o amplitudine relativ mare suprapunându-se în formă unor şocuri oscilatoare peste tensiunea u2(t) , înrăutăţind coeficientul de armonici superioare şi influenţând negativ asupra funcţionării motorului de acţionare şi asupra izolaţiei lui . Din această cauză IAC nu sunt recomandate pentru sarcini inductive , ci pentru sarcini capacitive. Însă motoarele asincrone şi sincrone nu fac parte din aceste sarcini.

În afară de aceasta, IAC mai au încă un dezavantaj principal: nu pot funcţiona normal la mers în gol , adică când Z2 (φ2)=∞ şi i2 (t)=0 . În acest regim tensiunea de ieşire u2(t)→ ∞, ceea ce poate străpunge tiristoarele sau tranzistoarele invertorului , dacă nu acţionează la timp blocul de protecţie la supratensiuni . În acest caz curentul impus de sursă nu poate fi atins , deoarece Z2(φ2)=∞ , de aceea sistemul de comandă încearcă totuşi să instaleze curentul prescris , ridicând nelimitat tensiunea. Pentru a exclude regimul de mers în gol în practică , motorul se conectează direct la ieşirea invertorului , fără nici un aparat de comutaţie intermediar.

Necătând la aceste dezavantaje , CF cu IAC posedă totuşi un avantaj în cazul utilizării unui redresor comandat : permite o frânare recuperativă fără a adăuga vre-un element în schema de putere . Această frânare se obţine prin micşorarea frecvenţei invertorului şi menţinerea unei alunecări negative a motorului asincron , care trece în regim de generator , impunând invertorul să treacă în regim de redresor (UI>0) , iar redresorul în regim de invertor condus de reţea (Ud<0) . În acest caz sensul energiei active se inversează prin schimbarea polarităţii tensiunilor redresorului şi invertorului, menţinând acelaşi sens al curentului circuitului intermediar

Preview document

Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 1
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 2
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 3
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 4
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 5
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 6
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 7
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 8
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 9
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 10
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 11
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 12
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 13
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 14
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 15
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 16
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 17
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 18
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 19
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 20
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 21
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 22
Convertoare de frecvență - capitolul 1 - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Convertoare de Frecventa - Capitolul 1.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea Părții Electrice a Centralei Electrice cu Termoficare cu Puterea 60 MW

INTRODUCERE Energia reprezintă factorul motor al dezvoltării economico-sociale a omenirii. În special energia electrică este impulsul principal în...

Politică în domeniul energiei

PARTEA 1 1. NECESITATEA POLITICII ENERGETICE. CONSIDERATII GENERALE Energia reprezinta un factor essential in asigurarea competitivitatii...

Model proiect rețele electrice

1. DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE În această etapă se va urmări: - Stabilirea tipului de transformator utilizate în posturile de...

Serviciile Proprii ale Centralelor Electrice

SERVICIILE PROPRII ALE CENTRALELOR ELECTRICE 1.1. INTRODUCERE Serviciile proprii ale unei centrale electrice reprezinta totalitatea instalatiilor...

Acoperișul casei mele, format din panouri solare

INTRODUCERE Energia Solara alaturi de Energia Gravitationala sunt principalele surse de energie pentru Terra. Orice alte surse de energie pe care...

Iluminatul Stradal

ARGUMENT Prin reteaua de iluminat public a unui oras se intelege ansamblul instalatiilor electrice destinate , a servi pentru iluminatul strazilor...

Consumul de energie electrică în România

O data cu integrarea in Uniunea Europeana, romanii vor consuma mai multa energie electrica. Potrivit indicatorilor din strategia de dezvoltare...

Centrale Solare

Argument În plină evoluţie tehnică a planetei, constatăm că mai mult de jumătate din populaţia lumii trăieşte fără acces la reţelele electrice,...

Te-ar putea interesa și

Monitorizarea Energiei Electrice Regenerabile

Capitolul I.Noţiuni generale privind generarea energiei electrice din resurse neconvenţionale 1.1.Studiul actual şi de perspectivă în producerea...

Studiul mașinii asincrone trifazate cu rotor în scurtcircuit ca generator trifazat conectat la rețeaua națională

Capitolul I Introducere Conceput şi construit în 1889 de M. Dolivo-Dobrovolski, motorul asincron trifazat, a cărui funcţionare se bazează pe...

Convertoare de Frecvență

Memoriu justificativ Tema proiectului are în vedere modalităţi moderne de control şi comandă a motoarelor electrice trifazate cu rotor în...

Convertoare Fabricate în România

Memoriu justificativ Lucrarea Convertoare fabricate în România prezintă noţiunile de bază necesare cunoaşterii structurii, a principiilor de...

Sisteme de reglare cu orientare după câmp a mașinii de curent alternativ

INTRODUCERE Maşina asincronă are o pondere importantă în acţionările electrice datorită avantajelor pe care le au comparativ cu alte maşini:...

Acționări H.P.E

ARGUMENT Automatica cuprinde totalitatea metodelor si a mijloacelor tehnice prin care se stabilesc legaturi corespunzatoare intre instalatiile...

Convertizor temperatură frecventă

Capitolul 1 Rolul şi locul traductoarelor în sistemele automate 1.1. Traductorul, element funcţional tipic al sistemelor automate Una din...

Convertoare

Este format din doua miezuri identice si o lama care oscileaza in jurul puncului 0 al acestuia, toate sunt confectionate din material...

Ai nevoie de altceva?