Forme de externalități de mediu

1.Eco.externe de productie

Un exemplu tipic de economie de productie mi-l ofera dintre opicultori si pomicultor.Apicultorul beneficiaza de baza melifera ,oferita de pomicultor dupa cum si pomicultorul beneficiaza de actiunea polimizatoare a climelor fara ca intre cei 2 sa existe o relatie de decontare(efectele sa fie reflectate de mecanismul pietei).

Plusul de productie de fructe si plusul de productie de mere repr.din p.d.v.tipologic repr.externalitati positive tehnologice.

2Eco.de consum ca forma de externalitate de mediu poate fi ocazionate de amenajarea unei gradini de catre proprietarul acesteia,dar de care beneficiaza si vecinii si trecatorii.

3.Dezeco. de productie sunt frecvent intinite ca urmare a diferitelor forme de poluare ce insotesc active.eco.-sociale.Exe.il repr.scaderea productiei de peste ca urmare a poluarii sursei de apa amonte ferma piscicola-1.dezec. de productie,2.ca tipologie este o externalitate negative tipologica

4.Un exe.tipic de dezec.de consum il ocazioneaza rel.dintre fumatori si nefumatori.Dezec.de consum apar si in situatii mai subtilecum este cazul disconfortului resimtit de vizitatorul unei zone turistice pe masura ce nr.lor creste.

Categorii de oper.si contributia acestuia in manag.capitalului natural

Faptul ca ecosistemele si complexe de ecsisteme,precum si res.si serv.generate de acesta subsumate k nat repr. B.publice partial si mai des atunci cind recunoastem statutul k nat. de b.public pur genereaza interese multiple si diverse fata de k nat.intra- orice decizie in acest domeniu afecteaza numeroase grupuri tinta si/au segmente largi de populatie.In consecinta actul decisional in manag.k nat.tb sa se fundamenteze pe multiple info.eco.,sociale,politice la nivel individualsi/sau institutional(informatia tinind in general sa devina o res.tot mai importanta in mecanismul cresterii si dezv.ec.-sociale,in promovarea dezv.durabile ca reflex a rel. coevolutive dintre k nat. si sist.socio-eco.

Ex:O statie de epurare va tb fie conceputa si sa functioneze parametrii apei sistem de epurare sa fie compatibile cu capac.receptorului nat.de-a procesa in continuare diferiti poluanti.Pt ca de aici apa ajunge intr-un riu,rel.coevalutiva-rel.de sustinere reciproca.Prin urmare,manag.k nat.,se trateaza pe un hipersistem informational generat de urmatoarele categorii de operatori:

Dinamica in timp si spatiu ale com.

Opera/teme de com Domeniu de actiune Categ.de poluanti Fen si proce. de medi

1Op.institutionali

-guvernamentali

-neguv. Protectia apei Metale grele

Deseuri periculoase

altele -Eutrofizarea

-Diminurarea stratului de ozon

Eroziunea solului

2OpIndividuali Pr aerului

3Grupuri tinte

-agricultura

-industria

-transporturi Pr.solului

Interventia acestor operatori se realizeaza in urmatoarele dom.de actiune,categ.de poluanti si fen. Si procese de mediu-domeniu de comunicare.

Dinamica in timp si spatiu a interventiei diferitilor operatori in manag.knat. reflecta de o parte prcesul de maturizare ec.-social si adincirea cunoasterii k nat si limitele acestuia.(apa cea mai protejata process ec.-social)

In timp de la protectia apei,aerului,solului s-a trecut in ceea ce priveste dom. De actiune in sensul cresterii preocuparilor la dom.,precum gestionarea deseurilor,inginerici urbane,rationalizarea transp.

In ceea ce priveste ,deseurile,filozofia interventiei in fact.decizional(operatorilor)s-a modificat semnificativ in contextual rel.dintre demersurile corrective si cele preventive.Atentia este indreptata in present in mod prioritar pe evitarea producerii deseurilor si pegestionarea acestora la capatul fluxului tehnologic.

In dom.Transp. prioritara a devenit reabilitarea transp.in comun(absenta spatiului de parcare,alte mijloace de transp)

Categ.de poluanti-atentia este concentrate asupra deseurilor periculoase.