Managementul vânzării

I. Notiuni generale privind organizarea activitatilor economice

Principii de organizare a activitatilor economice.

La nivel national si international practica a permis conturarea unor principii de organizare a activitatilor economice. Acestea s-au materializat prin includerea in numeroase reglementari legislative capatand nuante specifice fiecarei tari in parte. Printre principalele principii de organizare a activitatii economice regasim:

1 Legalitatea - pretinde constituirea oricarei structuri organizatorice si desfasurarea unei activitati comerciale numai in contextual, in spiritual normelor de drept. Izvoarele de drept interne si internationale care circumscriu aria legalitatii sunt prezente in numeroase norme cu referire directa la comert.

2 Pluralismul formelor de proprietate - se refera la existenta mai multor forme de proprietate: propr. privata, propr. publica, propr. mixta. Economia de piata din tara noastra se caracterizeaza prin existenta tuturor formelor de proprietate in care propr. private este dominanta.

- Propr. particulara este forma cu cea mai mare pondere in tarile cu economia de piata si reprezinta dreptul indivizilor asupra bunurilor diverse (cladiri, mijl. de productie, utilaje). Acest tip de proprietate poate exista si sub forma proprietate individuala a indivizilor si a asociatilorsi presupune dreptul titularului asupra bunurilor de interes personal.

- Propr. private reprezinta libertatea economica a individului stand la baza liberei initiative si confera proprietarului atributele conducerii activitatii.

- Propr. publica (de stat) este administrate de catre stat. In tara noastra rolul de proprietar al statului este intr-o continua diminuare.

- Propr. mixta presupune combinarea sau unirea celor doua forme de proprietate amintite anterior ( private + publica ).

3. Libera initiativa – este o conturare si o consecinta fireasca a existentei actiunii si garantarii propriet. private individual, familia, organiz. nationale si internationale, isi valorifica autonomia prin angajarea directa in afaceri, constituirea de structuri comerciale, utilizarea patrimoniului si a profitului in contextual liberei initiative.

4. Concurenta - reprezinta confruntarea deschisa sau rivalitatea dintre agentii economici. Cunoasterea tipologiei concurentei a concurentului este o conditie a mentinerii pe piata si a adoptarii la schimbarile mediului juridic si economic.

- Concurenta loiala care este o forma a concurentei care are loc in conditiile respectarii de catre ag. economici a normelor si mijl. considerate corecte si recunoscute prin reglementarile in vigoare din fiecare tara. Acest tip de concurenta presupune ca unitatile economice sa se comporte cu buna cuviinta si potrivit uzantelor cinstite.

- Concurenta neloiala care este acel tip de concurenta prin care se folosesc mijl. si actiuni contrare uzantelor legale.

Acest tip de concurenta distorsioneaza concurenta de la scopul sau in favoarea unuia sau mai multor comercianti prin defavorizarea altora.

5. Asocierea sau combinarea – care presupune reunirea a doua sau mai multor persoane fizice sau juridice in scopul constituirii unei structuri comerciale prin liberul consintamant al partilor contractante. Persoanele in cauza pot avea calitatea de comercianti sau necomercianti. Asocierea poate fi de tip general sau de tip limitat.

- Asocierea generala se caracterizeaza prin asumarea in comun a responsabilitatii depline pt. conducerea activitatii. Fiecare partener este responsabil si nelimitat pt toate datoriile firmei si in acelasi timp prin actele sala poate angaja ascociatia in privinta problemelor acesteia.

- Asocierea limitata prin care unul sau mai multi parteneri au calitatea de parteneri generali iar ceilalti sunt considerati parteneri limitati. Responsabilitatea parteneri limitati nu depaseste marima investitiilor facute in afacere. In cosecinta acesti parteneri nu au autoritate in conducerea activa in asociatie.

6. Specializarea economica – care presupune restrangerea domeniului de actiune a unei activitati economice a unei intreprinderi sau a unui teritoriu care devine tot mai necesar si mai intens schimbul de activitati, adica se creeaza o puternica retea de interdependente intre ag. economic, zone teritorale si tari crescand randamentul muncii inclusiv cel de scara. Specializarea ag. economici presupune cresterea calitatii bunurilor si a serviciilor.

7. Pluralismul formelor organizate – este un principiu cosecinta a actiunii aplicarii precedentelor principii. Acest principiu are menirea de a evidentia imposibilitatea impunerii unei structuri unice pt. forma si continutul unei afaceri comerciale.

8. Profitul – este mobilul oricarei activitati economice, de fapt este obiectivul pe care il urmareste fiecare intreprinzator. Profitul reprezinta diferentata intre venituri si cheltuieli.

9. Protectia consumatorilor – se inscrie in cadrul politicilor sociale promovate de catre stat. In prezent consumatorul in calitatea sa de purtator al cererii a devenit un real partener de piata ale carei pozitii ocupate in cadrul pietei se consolideaya pe masura dezvoltarii societatii.

10. Ocrotirea mediului inconjurator – principiu important pt organizarea activitatiilor comerciale si presupune refacerea si mentinerea echilibrului ecologic. De la stiinta ecologia a ajuns sa devina doctrina, miscare social – politica, si izvor de drept la nivel national si international.