Extras din curs

CAPITOLUL 1

ESENŢA MARKETINGULUI

1.1. Contextul apariţiei şi promovării marketingului

În limbajul şi, în acţiunile întreprinzătorilor şi specialiştilor implicaţi în relaţiile de piaţă şi-a făcut simţită prezenţa în secolul trecut - un nou termen – marketingul. Interesul deosebit pe care l-a generat marketingul în lumea oamenilor de afaceri, din diferite domenii ale activităţii economice şi, mai recent, chiar dincolo de graniţele acesteia, a făcut posibilă dezvoltarea unor tot mai ample cercetări în domeniu.

Deşi în privinţa momentului apariţiei marketingului au existat şi încă există o serie de controverse, majoritatea specialiştilor consideră în prezent că acesta este un produs al secolului trecut.

Unii autori situează apariţia în timp a marketingului cu multă vreme în urmă.

M. Baker, subliniază chiar că :” Enigma marketingului constă în faptul că el este una dintre cele mai vechi activităţi ale omului şi totuşi este privit ca cea mai recentă dintre disciplinele economice”. ( Baker, M.,op.cit., p.3. )

Cei ce situează apariţia marketingului într-o perioadă mult mai îndepărtată sunt aceia care îi limitează în mod eronat accepţiunea doar la acţiunile de vânzare şi publicitate.

În realitate, apariţia şi promovarea marketingului a fost rezultatul acţiunii unor factori favorizanţi, mult mai apropiaţi în timp.

Unul dintre cei mai semnificativi factori favorizanţi ai apariţiei şi promovării marketingului l-a constituit revoluţia industrială, declanşată odată cu propagarea maşinismului, care a condus la înlocuirea muncii manuale, făcând posibilă renunţarea la vechiul sistem de producţie – limitată, artizanală – şi dezvoltarea rapidă a producţiei de masă, la preţuri mult mai accesibile masei largi de cumpărători. Dacă până la revoluţia industrială posibilităţile limitate ale producţiei făceau ca oferta să nu se confrunte cu problemele deosebite de realizare pe piaţă, ea situându-se cel mult până la limitele cererii, producţia de masă a generat o schimbare a raportului dintre cele două categorii corelative ale pieţei, oferta întrecând treptat cererea. Diviziunea muncii a contribuit şi ea, fără îndoială, la amplificarea producţiei şi la nevoia dezvoltării schimburilor. Drept rezultat, concomitent cu creşterea impetuoasă a producţiei de bunuri şi a productivităţii muncii, s-a înregistrat şi o creştere a distanţei dintre producători şi consumatori.( Baker, M – editor – op. cit., p.4. ). Continuarea revoluţiei industriale în sfera transporturilor şi telecomunicaţiilor a avut, de asemenea, repercusiuni deosebit de favorabile asupra dimensiunilor şi structurii pieţei, căreia i s-a mărit, în acelaşi timp, gradul de complexitate a pieţei.

În mod concret, marketingul a apărut, sub aspectul unor activităţi practice coerente şi al unor teoretizări ale acestora, în SUA, pe fondul cadrului deosebit de favorizant al modului specific de dezvoltare a economiei şi societăţii americane, al dinamismului economic şi social deosebit din această ţară. Faţă de ideea acreditată iniţial, că marketingul s-a născut în Statele Unite odată cu revoluţia industrială ( Stanton, W. J., Fundamentals of Marketing, Sixth Edition McGraw – Hill Book Co, New York, 1981, p. 5-6. ), în prezent majoritatea autorilor plasează începuturile sale în secolul trecut. Propagarea sa a fost destul de lentă până spre mijlocul secolului trecut, afirmându-se doar în mică măsură şi în unele ţări europene dezvoltate. Însa începând din anii ’50, expansiunea marketingului devine de-a dreptul „explozivă”, preocupând întreprinderi şi alte organizaţii din economii cu structuri şi niveluri de dezvoltare dintre cele mai diferite.

Pornind de la faptul că marketingul s-a afirmat în ţări cu o economie dezvoltată, în contextul apariţiei unei abundenţe de produse şi servicii pe piaţă şi al unor dificultăţi crescânde în desfacerea lor, o serie de autori au legat geneza sa de existenţa unei astfel de ţări, de poziţionare a ofertei pe piaţă. Dar, deşi abundenţa poate fi acceptată ca un factor favorizant al promovării marketingului , limitarea genezei şi difuzării sale la o atare explicaţie se dovedeşte a fi insuficientă la o analiza mai atentă.