Marketingul Serviciilor

1. Continutul si caracteristicile serviciilor

2. Rolul economic si social al serviciilor

3. Tipologia serviciilor

4. Marketingul serviciilor in Romania

1. Principalii factori care au dus in atentia specialistilor serviciile, sunt :

- evolutia fara precedent pe care a cunoscut-o sectorul tertiar in tarile dezvoltate ale lumii, secolul al XX-lea fiin considerat “sectorul serviciilor”

- accentuarea spectaculoasa pe plan mondial al concurentei dintre producatorii de bunuri materiale si prestatorii de servicii pe de-o parte, si intre firmele prestatoare de servicii pe de alta parte.

- ascensiunea rapida din ultimele decenii si evolutia spectaculoasa a serviciilor chiar si in tarile aflate in perioada de tranzitie catre economia de piata.

Serviciile : activitati cu caracter imaterial, complexe si eterogene. Spre deosebire de bunurile materiale, serviciile vizeaza cunoastere, informatii, sistem de relatii, organizare, socializare.

Dificultatea definirii lor consta nu numai in absenta substantelor materiale, dar si in faptul ca ele inglobeaza o gama foarte larga de activitati diverse, ceea ce face diferita tratarea lor unitara.

Termenul de “servicii” poate fi utilizat in 4 acceptiuni diferite:

• servicii ca “sector” : face referire la incadrarea ramurilor oricarei economii in 4 sectoare distincte : sectorul primar (cuprinde ramurile furnizoare de materii prime : agricultura, silvicultura etc), sectorul secundar (cuprinde ramurile ce prelucreaza materiile prime furnizate de primul sector si este reprezentat de industria prelucratoare cu toate ramurile si subramurile sale : industria alimentara, textila, metalurgica, siderurgica, chimica, energetica, constructoare de masini etc), sectorul tertiar (cuprinde toate activitatile creatoare nu de bunuri materiale, ci de utilitati, atat pt celelalte sectoare economice, cat si pt consumatorul individual: comert, turism, transporturi, telecomunicatii, servicii culturale, medicale, educationale etc), sectorul cuaternar (cuprinde cercetarea stiintifica de varf indispensabila dezvoltarii, atat a celorlalte sectoare, cat si a economiei in general)

• servicii ca “produse” : reprezinta rezultatul unor activitati realizate nu numai in cadrul sectorului tertiar, dar si de firme din industria prelucratoare, care in cursul operatiunii de prelucrare furnizeaza servicii ce sunt vandute consumatorilor, fie impreuna cu bunurile, fie separat.

• serviciile ca “ocupatii” : meserii, indatorirea unor persoane care vizeaza forte de munca angajata in activitati non-productive din toate ramurile economiei

• serviciile ca “functii” : includ persoane implicate in activitati de servicii, atat in cadrul economiei formale, cat si in afara ei (activitati voluntare).

Majoritatea economistilor privesc serviciile ca un sistem de utilitati in care beneficiarul cumpara sau foloseste nu un produs, ci o anumita utilitate ce ii confera anumite avantaje sau satisfactii, neconcretizate intr-un bun material, ci destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale.