Educația intelectuală

Educatia intelectuala

1 Esenta si sarcinile educatiei intelectuale

Educatia intelectuala este o componenta a educatiei care prin intermediul valorilor stiintifice si umaniste contribuie la formarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale.

Aspecte fundamentale:

-informativ =vizeaza cantitatea si calitatea informatiilor care urmeaza a fi transmise si asimilate de catre tanara generatie;

-formativ =efectele asimilarii informatiilor asupra intelectului tinerei generatii;

Potrivit celor doua aspecte sau formulat doua teorii:

Teoria culturii materiale -scop- asimilarea unui

volum mare de cunostinte si formarea capaci-

tatii de asociere a ideilor.

Teoria culturii formale -scop- indrumarea si

stimularea dezvoltarea intelectului.

Sarcinile educatiei intelectuale

1.1 Informarea intelectuala – consta in transmiterea si asimilarea valorilor stiintifice umaniste in conformitate cu principiile si normele didactice. Astfel apar intrebarile: ce,cat si cum sa se transmita elevului?

Informarea intelectuala presupune respectarea urmatoarelor principii:

-aceasta trebuie sa fie in concordanta cu prescriptiile idealului educational;

-selectarea, transmiterea-asimilarea informatiilor trebuie sa se realizeze din perspectiva posibilitatii de utilizare in urmatoarele etape de asimilare a noi cunostinte;

-selectarea si transmiterea cunostintelor trebuie realizata intr-o maniera integrativa;

-in procesul informarii intelectuale trebuie sa primeze calitatea informatiilor evaluata din punct de vedere psihopedagogic dupa valoarea lor explicativa,instrumentala si operationala;

- Informarea intelectuala trebuie sa se realizeze in concordanta cu profilul psihologic al varstei;

1.2 Formarea intelectuala –vizeaza formarea si dezvoltarea intelectuala.Ea presupune activarea potentialitatilor copilului,prin intermediul informatiilor in scopul transformarii si restructurarii sale psihice.

Formarea intelectuala ca proces complex presupune:

-elaborarea unor capacitati intelectuale de natura instrumentala (insusirea limbii materne,a scrisului-cititului);

-formarea capacitatilor intelectuale operationale si functionale care vizeaza toate capacitatile intelectuale,intreg intelectul uman ( dezvoltarea gandirii,a operativitatii generale,cultivarea capacitatii de comunicare);

-stimularea si dezvoltarea creativitatii ca dimensiune psihologica a personalitatii,favorizand obtinerea de produse cu caracter original,gasirea de solutii noi pentru solicitarile carora este supus individul;

-cultivarea motivatiei invatarii,in ideea optimizari relatiei dintre elev si procesul de invatare;

-familiarizarea cu metodele si tehnicile de munca intelectuala si insusirea diverselor stategii cognitive;

Familiarizarea elevilor cu metode si tehnici de munca intelectuala

Datorita evolutiei societatii,familiarizarea cu metode si tehnici de munca intelectuala a elevilor,d.p.d.v. pedagogic ridica problema sa-l invatam pe elevi cum sa invete cu un efort mic si un randament mare.

Metodele si tehnicile de munca intelectuala pot fi clasificate astfel:

Dupa continut:

-cu privire la igiena muncii intelectuale;

-organizarea si metodologia desfasurarii ei;

Dupa destinatie:

-de informare,de observare,cercetare si creatie;

Dupa aria de cuprindere:

-generale,aplicate in toate genurile de activitate intelectuala si la toate obiectele;

-specifice,adaptate unui domeniu sau unui obiect de invatatamant;

Dupa conditiile pedagogice:

-implicate in activitatea elevilor la lectii;

-metode si procedee folosite in activitatile extra didactice;