Implicarea participanților în procesul civil

CAPITOLUL I. ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL ȘI PARTICIPANȚII

1.1. Noțiunea de proces civil

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.6 pct.1 precizează: “Examinarea cauzei echitabile, de un tribunal care nu este influențat din exterior și care legea îl stabilește, este dreptul oricărei persoane de a avea parte de drepturi și obligații civile și în cazul în care este nevoie să poată beneficia de prezumția de nevinovăție. Pronunțarea hotărârii se face în public dar procesul se poate desfășura cu ușile închise pe toată perioada în care se desfășoară sau doar pe o anumită parte a procesului, având ca și interes buna desfășurare a procesului dar și în anumite cazuri speciale.” , Constituţia României confirmă în art.21 accesul liber la justiţie – “ oricine poate apela la justiție pentru a i se apăra un drept, o libertate sau un interes legitim ” – “nu putem discuta de o lege care să limiteze acest drept” .

Orice persoană care consideră că drepturile sale subiective civile au fost încălcate sau nu îi sunt recunoscute se poate adresa organelor competente pentru soluționarea acestei cauze. Sesizarea se face prin intentarea unei cereri de chemare în judecată.

În ce privește doctrina de specialitate, definiția procesul civil este arătată ca fiind acțiunea desfășurată de instanță, de părți și de alte persoane, organe care vor fi prezenți la îndeplinirea de către completul de judecată a justiției în ceea ce privește cazurile civile, precum și raporturile juridice care se manifestă între cei implicați, în scopul înfăptuirii sau dovedirii drepturilor ori intereselor legitime cunoscute judecății și punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii în conformitate cu legea.

Justiția, în statul de drept este privită din două ipostaze: ca un sistem al organelor judecătorești și ca o activate desfășurată de organele care sunt competente.

În cadrul realizării justiției, procesul civil este acțiunea pe care o desfășoară autoritățile competente și părțile implicate în scopul rezolvării conflictelor ivite.

Dreptul procesual civil stabilește detaliat prin normele sale fiecare fază și etapă pe care o parcurge în procesul civil.

Caracteristicile procesului civil sunt: este precedat de o serie de documente și fapte; în cadrul acestuia se realizează raporturi juridice pe de o parte între părți și pe de altă parte între părți și instanţă; obiectul procesului este redat de soluționarea unei neînţelegeri ce are loc între părți; procesul civil începe prin înștiințarea organului judecătoresc prin intentarea unei cereri de chemare în judecată și se sfârșește prin deliberarea și pronunțarea unei hotărâri; prezența participanților necesari în cadrul procesului civil sunt instanța, părțile respectiv reclamantul și pârâtul cât și altor participanți; scopul procesului civil este apărarea unui litigiu sau a unei situații ce necesită rezolvarea pe cale judiciară; procesul civil este guvernat de anumite principii fundamentale.

Structura procesului civil

Procesul civil implică două faze importante: judecata și executarea silită.

Prima fază are loc în fața instanței de fond și se sfârșește cu dezbaterea și prin pronunțarea unei hotărârii judecătorești. Faza judecății începe prin depunerea unei cereri de chemare în judecată.

Această fază include și următoarele etape:

Etapa scrisă- părțile sunt informate asupra pretențiilor, mijloacelor de apărare și a probelor ce vor fi administrate în cadrul procesului.

Etapa dezbaterilor- se poate desfășura la mai multe termene de judecată astfel dând șansa fiecărei părți să își prezinte pretențiile, apărările, să aducă probe și să pună concluzii. Această dezbatere este administrată (condusă) de un judecător dar cu respectarea unor principii fundamentale.

Etapa deliberării şi pronunţării hotărârii- judecătorul sau completul de judecată se retrage în camera de consiliu, pentru deliberare şi formularea hotărârii ce urmează a fi pronunţată în şedinţă publică.

În momentul în care au luat sfârșit toate aceste etape se finalizează judecata în primă instanţă, dar partea care consideră că i s-a făcut o nedreptate poate declanșa etapa căilor de atac (apel, recurs) dar poate apela și la etapa căilor extraordinare de atac (contestația în anulare, revizuirea) care potrivit legii vizează hotărâri definitive sau irevocabile.

A doua fază implică punerea în executare a hotărârilor prin forţa de obligare a statului în cazul în care debitorul nu vrea să îndeplinească obligaţia de bună voie. Executarea silită poate fi efectuată prin două moduri: directă și indirectă.

Principiile fundamentale ale procesului civil sunt: principiul independenței judecătorului; principiul organizării justiției pe sistemul dublului grad de jurisdicție; principiul liberului acces la justiție; principiul contradictorialității; principiul dreptului la apărare; principiul rolului activ al judecătorului; principiul disponibilității etc.

1. Principiul independenței judecătorului

În privința independenţei judecătorilor putem spune că este un principiu care provine din separaţia puterilor în stat. Însemnătatea acestui principiu precizat se realizează pe un plan general, având nevoie de un echilibru între organele de exercitare a puterii în stat, şi pe un plan mult mai restrâns, care vizează doar legăturile dintre instituţiile puterii judecătoreşti şi cetăţeni.