Extras din notiță
Intrebari-Dreptul mediului
1.Definitia atmosferei si compozitia atmosferei.
Atmosfera terestră reprezintă învelişul gazos, alcătuit din aer, care înconjoară Pământul fără o limită superioară precisă, având o compoziţie şi proprietăţi aproximativ constante până la circa 3000m altitudine.
Aerul reprezintă un amestec de gaze şi ocupă în atmosferă cca 96% din volum, restul de 4% fiind ocupat de vapori de apă
2.Poluarea atmosferica-definitie.
eliberarea în aer de către oameni, mijlocit sau nemijlocit, de substanţe, sau energie cu efecte nocive, precum şi periclitarea sănătăţii, daune comorilor vii sau ecosistemelor sau altor bunuri, precum şi o limitare a finefacerilor mediului sau a altor drepturi de folosire de drept a mediului.
3.Poluarea atmosferica transfontaliera pe distante lungi.
Poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi este de asemenea definită ca fiind acea poluare a cărei sursă fizică este cuprinsă total sau parţial în zona supusă jurisdicţiei naţionale a unui stat şi care are efecte dăunătoare într-o zonă supusă jurisdicţiei naţionale a altui stat, la o distanţă la care nu este în general posibil să se distingă contribuţiile surselor individuale sau a grupurilor de surse de emisie
4.Poluantii atmosferei –clasificare si enumerare.
1. POLUANŢI PRIMARI: sunt emişi direct din surse identificate sau identificabile
2. POLUANŢI SECUNDARI: sunt produşi în aer prin interacţiunea a doi sau mai mulţi poluanţi sau prin reacţia cu anumiţi constituenţi ai aerului.
Principalii poluanţi ai atmosferei sunt:
- poluanţi sulfurici;
- poluanţi carbonici;
- hidrocarburile;
- compuşii azotului;
- poluanţii minerali;
- substanţele radioactive;
- praful bacterian.
Oxidul de carbon este cel mai răspândit, provenind 60% de la vehiculele ce folosesc drept combustibil benzina şi motorina, iar restul din industria siderurgică, petrochimică, etc.
Bioxidul de sulf se consideră că este cea mai dăunătoare substanţă din aer: 50% din arderea cărbunilor, 30% din arderea petrolului, 20% din alte procese.
5.Distrugerea stratului de ozon.
Distrugerea progresivă a stratului de ozon intensifică proprietăţile de absorbţie ale atmosferei lăsând astfel posibilitatea radiaţiilor solare de a trece în cantităţi exagerate şi, impicit trecând şi o parte din radiaţiile infraroşii. Consecinţa directă a acestui fenomen va fi creşterea numărului de îmbolnăviri de cancer de piele şi cataractă oculară, dar şi afectarea producţiei de grâu, orez, porumb, soia şi a planctonului oceanelor.
6.Ploile acide-definitie si efecte.
Particulele emise în atmosferă prin arderea combustibililor proveniţi din cărbune, petrol, gaze naturale, acţionează ca un nucleu de condensare a apei, iar caracteristicile acestor aerololi se regăsesc în proprietăţile ploii.
Efectele ploilor acide sunt:
1. DIRECTE: intervin atunci când depunerile acide vin în contact direct cu mediul receptor(plante, animale, construcţii);
2. INDIRECTE: se produc atunci când depunerile acide induc schimbări chimice în sol şi plante.
Alte efecte:
- despăduririle;
- pierderea de nutrienţi în stratul superior al solului;
- impurificarea apelor subterane şi de suprafaţă;
- la nivel acvatic este afectată viaţa multor specii de peşti;
-asupra sănătăţii umane:tractul respirator etc
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dreptul Mediului.docx