Management în construcții

I)Organizarea si normarea muncii in constructii Timp de munca – timp de care dispune un muncitor in cadrul unui schimb pt. a-si indeplini sarcinile de munca. Timpul de munca productiv – intervalul in care muncitorul executa lucrari necesare pt realizarea sarcinilor de munca. Timpul de munca neproductiv – intervalul in care muncitorul efectuaza lucrari care nu erau necesare sau nu efecteaza nici un fel de lucrari. Timpul de pregatire si incheiere – timpul necesar mucitorului pt crearea contililor de a incepe sau a incheia sarcinile de munca. Timpul operativ de baza – timpul in care se efectueaza lucrari care conduc la transformarea calitativa si cantitativa a obectului muncii. Timpul operativ ajutator – mucitorii executa lucrari pregatitoare realizarii lucrarilor de baza. Timpul de descriere tehnica – timpul necesar muncitorilor pt intretinerea uneltelor, utilajelor. Timpul de descriere organizatorica – timpul necesar pt. organizarea locului de munca, a aprovizionarii locului cu materiale necesare pt. un schimb. Timpul neproductiv – remediaza unele lucrari, datorita neglijentei muncii. Timpul de intrerupere nereglementar: pana de curent. Norma de munca Norma de timp – volumul de munca necesar unei formatii minime de muncitori ca sa execute o unitate de produs lucrand cu o intensitate normala si in conditii medii de organizare. Intre norma de timp si durata normata exista o relatie dar nu de egalitate. Norma de productie – cantitatea de produse pe care le executa o formatie minima intro unitate de timp, in conditii medii de organizare. NP -> Um/h; NP=1/NT; An=NT/m ; NT= h/Um. Sfera de atributii – totalitate atributilor si servicilor de munca stabilite unui muncitor pt. a le indeplini in cadrul procesului de productie desfasurate in conditii tehnico-oranizatorice prezente. Norma de deservire – locul de munca exprimat prin supr. sa ce revine unei formalitati minime in care aceasta isi desfasoara activitatea, indeplinindusi sarcinile de munca (sau definit ca spatiu optim de lucru). II)Clasificarea normelor de munca 1) Din punct de vedere al scarii de aplicare avem: a) norme locale – le elaboreaza si le apica o singura unitate de constructii pe plan local. b) norme unificate – cand normele intrunesc conditii de aplicare la toate unitatile care alcatuiesc un minister, departament. 2) Din punct de vedere al complexitatii: a) norme elementare – se refera la executarea unei singure operatii sau lucrari; b) norme cumpuse: se obtin prin compunerea unor norme elementare si se utilizeaza la normarea proceselor complexe. 3) Din punct de vedere a stadiilor de aplicarea normelor; a) norma definitiva – reprezinta cantitatea de munca reala necesara pt executarea unei unitati de masura dintre o lucrare. Nu se schimba decat atunci cand se schimba conditia care s-a avut in vedere la elavorarea normei; b) norma de insusire – norma noua in perioada de experimentare de pana la 6 luni in care timp norma va trebui insusita definitiv; c) norma provizorie – se stabileste prin compararea lucrarii normate cu alte lucrari asemanatoare, aceasta norma are un caracter occidental, se alpica temporar pe maxim 3 luni pana la introducerea normei definitive. 4) Continutul normelor de munca: a) Partea tehnologica – cuprinde descrierea operatiunilor ce trebuiesc realizate pe variante tehnologice; b) Partea calitativa – cuprinde nivelurile de calificare impuse componentilor de formatie minime; c) Partea cantitativa – cuprinde volumul de munca experimentat in 8 ore, pretul unitar al manoperei si numarul de muncitori din formatia minma. La ce folosesc normele? In planificarea determinarii modului total de timp de munca al unitatii pe meserii si nivelul de calitate a fortei de munca si durata de executie a unei lucrari. In organizarea productiei si a muncii prin dimensionarea si constituirea formatilor de munca, progamarea productiei, rationalizarea proceselor de munca. In retribuire – norma reprezinta etalonul din care se apreciaza gradul de participare a unui executant la realizarea sarcinilor de prod. 5) Norma tehnica – reprezinta operatiunea complexa de elaborare a normelor si normativelor de munca care se fac dupa una din urmatoarele metode: a) prin cercetare analititca a consumatorului de timp de munca – se face atunci cand nu avem date obtinute anterior asupra timplui de munca sau aplicam o tehnica noua pt care nu se cunosc consumurile de timp de munca. Aceste consumuri le vom obtine prin masurarea muncii; b) prin calculul analitic al necesarului de timp de munca – consta in insumarea tuturor timpilor ce intra in componenta normei de timp preluati din normativele existente de munca; c) prin comparatie cu normele de timp de munca – metoda consta in comararea lucrarii respective cu una asemanatoare tipizata pt care exista elaborate norme de munca tip. Dupa elaborare -> aplicarea lor in productie pt a fi verificate, eventual corectatesi definitivate in functie de rezultatele obtinute. 6) Compunerea normelor – Prin aceasta compunere se intelege gruparea mai multor norme simple aferente unor proiecte elementare intro norma compusa. Exista doua moduri de grupare: a) metoda coeficientilor de echivalenta – se calculeaza norma compusa pt o unitate de baza fara sa luam in considerare volumele totale de lucrari ale proceselor elementare comoponente. A1) Se determina un proces de baza (de regula procesul de punere in opera) a carui unitate de masura o luam ca unitate de baza. A2) Se determina aportul celorlalte pocese elementare ce se compun la realizarea unitati procesului de baza sub forma unui coeficient. b) Metoda volumului global de manopera – consta in calcularea volumului de ore de munca pt fiecare proces elementar prin produsul intre cantitatea de lucrari a procesului si norma de timp a procesului. 7) Conditii de calitate ale normei – sunt doua conditii de calitate: a) accesibilitatea normei de munca consta in posibilitatea realizarii ce de catre muncitor care are calificarea corespunzatoare se I se asigura conditii tehnico-economice de executie prevazute in norma. Nr de muncitori trebuie sa stabileasca gradul de calitate a muncii si conditile ce trebuiesc asigurate pt realizarea ei; b) Progresitivtatea consta in capaictatea de adaptare a normelor la conditile noi de executie ca urmare a introduceri de metode, tehnici, tehnologici, materiale noi. Toate normele de munca trebuiesc revizuite preriodic si imbunatatite, aceasta fiind o necesitate ce rezulta din faptul ca muncitorii depun eforturi pt cresterea productivitatii muncii si deci normele ajung treptat sa fie depasite. Indeplinirea numarului de muncitori e caracterizata de indicele de indeplinire a normei care este raportul dintre timpul normat si tipul efectiv consumat pt realizarea sarcinilor