Cheltuieli și Venituri din Exploatare

ARGUMENT

Motivul pentru care eu am ales această temă şi anume “Contabilitatea capitalului social şi prime de capital ” este unul foarte întemeiat, acest capitol este o parte din contabilitatea care îmi place foarte mult, este uşor de înţeles. Întotdeauna un lucru care îmi place îl fac cu mare plăcere. Tocmai acesta este motivul pentru care mi-am ales singură tema, pentru că mie îmi plce să fac ceea ce cred eu că e bine şi nu permit nimănui să mă convingă să fac ce nu vreau, deoarece ştiu că întotdeauna voi fi mulţumită.

Tema cuprinde noţiuni referitoare la capitalul social, prime de capital şi exemple practice care explică modul de înregistrare a principalelor operaţii economice care se produc în societăţiile comerciale, prin utilizarea Planului General de Conturi.

În prezent în ţara noastră se desfăşoară un program de continuare a sistemului contabil.

Deoarece eu voi urma mai departe Facultatea de Ştiinţe Economice, sunt convinsă cătoate cunoştinţele acumulate în decursul celor 4 ani de liceu la materia contabilitate, îmi vor fi de mare ajutor în facultate.

Multă lume afirmă că este complicată contabilitatea, dar nu este adevărat. Noi oamenii, adeseea facem ca unele lucruri să fie mai complicate, decât sunt ele în realitate.Unele lucruri nu sunt complicate dacă noi suntem pregătiţi să lucrăm şi să plătim preţul pentru obiectivele pe care vrem să le obţinem de la viaţă. Aşa se întîmplă şi în contabilitate, trebuie să lucrezi ca să obţii rezultatele dorite.

Sper că argumentul meu a fost destul de convingător, îmi place mult tema pe care mi-am ales-o, efortul pe care l-am depus pentru realizarea acestei lucrări

de diplomă a fost destul de mare şi sper că voi obţine o notă pe măsura eforturilor depuse.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETAŢII COMERCIALE SI SCURTĂ PRIVIRE ASUPREA EVOLUŢIEI GÂNDIRII ŞI A FORMELOR ACESTORA

1.1 INTRODUCERE

Societatea comercială ca unitate de natură comercială bazată pe asocierea membrilor ei are o istorie de câteva milenii.

Normele cuprinse în codul lui Hamurapi ( 1792- 1750 î.e.n.) conţin printre altele şi reglementări cu privire la camăta, activitatea negustorilor şi auxiliarilor lor, iar în detaliu sunt reglementate contractele de locaţiune de comision şi cele de împrumut.

La romani societăţile comerciale reprezentau contractul consemnat prin care două sau mai multe persoane se obligă să pună ceva în comun pentru a realiza un câştig, deci societăţile reprezentau caracteristica scopului inventiv cu o mare diversitate.

În secolul al XVI-lea şi al XVII-lea marile cuceriri coloniale au solicitat importante capitaluri care au fost obţinute prin infiinţarea societăţilor pe acţiuni.

O dată cu extinderea schimburilor comerciale în zone mediu timpuriu, au apărut societăţi în comandită pe acţiuni, soluţie pentru a permite solicitarea fondurilor deţinute de persoane lovite de interdicţia de a le folosi în acte de comerţ.

În secolul al XIX apare o nouă formă de societate care s-a răspândit rapid: societatea cu răspundere limitată.

În ţara noastră primele reglementări privind activitaea comercială a fost Codul Calimachi şi Codul Caragea, ambele apărute în Principate la 1817.

Prin Regulamentele Organice de la 1821 au fost create Judecătorii de Comerciu de la Bucureşti şi Craiova, iar la Galaţi se înfiinţa un tribunal de Comerţ.

Prin Codul Comercial de la 1877 societăţiile comerciale primesc o reglementare amplă, distinctă de cea a societăţilor civile.

Reglementările Codului Comercial au un rol important în economia românească până la actul de naţionalizare de la 11.06.1948.

Etanşarea procesului de privatizare din 1990 a impus elaborarea unor reglementări care să poată face posibilă funcţionarea noilor forme de organizare economică, în condiţii de eficienţe. În acest sens au apărut reglementări privind societăţile comerciale, reguli anterioare, Registrul Comerţului, etc.