Fuziunea în Accepțiunea Legii Societăților Comerciale

CAP 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE, REGULI GENERALE

1.1Cadrul legislativ

În România fuziunea este reglementată de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, care prezintă coordonatele principale privind operaţiunile de fuziune.

Ulterior, Ministerul Finanţelor Publice – ca organ care reglementează contabilitatea în România, prin Ordinul nr.1078/2003 a elaborat norme metodologice privind fuziunea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale, precum şi retragerea sau excluderea unor asociaţi dîn cadrul societăţilor comerciale. Acest ordîn a fost abrogat de OMFP 1376/2004, care reglementează în prezent tratamentul contabil şi fiscal a operaţiunilor de reorganizare a întreprinderilor.

Fuziunea este reglementată şi la nivel european prin Directiva a 3-a a Comunităţii Economice Europene şi internaţional prin Standardul Internaţional de Raportare Financiara IFRS 3 privind combinările de întreprinderi.

1.2 Pregătirea fuziunii

În condiţiile în care economia de piaţă a României este destul de „tânără”, operaţiunile de fuziune nu au fost des întâlnite, cauză pentru care experienţa companiilor este destul de mică. După experienţa altor ţări, o fuziune se desfăşoară după un scenariu destul de lung.

Înaintea fuziunii propriu-zise se distinge o etapă pregătitoare care comportă două faze :

1. faza de cunoastere, studiere şi negociere;

2. faza reglementată în care părţile întocmesc şi semnează proiectul de fuziune.

Prima fază, cea de cunoaştere, studiere şi negociere are un caracter secret, mai ales la societăţile cotate, pentru a nu produce perturbaţii pe bursă. Această fază comportă pregătiri în cadrul fiecărei societăţi şi negocieri intense cu societăţile interesate.

Negocierile se poartă în special pentru evaluarea aporturilor şi fixarea parităţii de schimb. În această etapă societăţile sunt diagnosticate financiar, se fac analize de piaţă şi strategii de comercializare, iar în funcţie de rezultatele acestora se decide dacă fuziunea este oportună sau nu.

Dacă fuziunea se consideră oportună urmează faza reglementată, unde societăţile urmează un calendar de fuziune şi semnează proiectul de fuziune.

Proiectul de fuziune este documentul principal pe baza căruia se desfăşoară ulterior operaţiile financiare şi contabile angajate de întreprinderile implicate în procesul de fuziune.

Proiectul de fuziune este redactat sub semnătură privată şi este supus publicităţii interne(acţionarii întreprinderilor care fuzionează) şi externe (Bursa, Oficiul Registrului Comerţului, etc).

În conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr, 31/1990, societăţile care fuzionează au obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de activ şi pasiv şi să întocmească situaţii financiare.

Operaţiunile financiar-contabile care se desfăşoară cu ocazia fuziunii trebuie tratate separat, în funcţie de tipul fuziunii: prin absorbţie sau contopire.

1.3Formele fuziunii:

Fuziunea poate îmbracă două forme:

a) Contopirea – crearea unei societăţi noi prin reunirea mai multor societăţi deja existente. Nici una dintre societăţile fuzionate nu-şi menţine fiinţa, deoarece se creează o nouă societate, distinctă de toate cele care o formează.

b) Absorbţia – se realizează prin înglobarea unei societăţi de o alta societate existenta, aceasta dîn urmă încetând a mai funcţiona. Termenul utilizat este de “fuziune-absorţie” şi este procedeul cel mai des utilizat, deoarece societăţile care fuzionează sunt adesea de importanţa diferită, iar cea mai puternică le absoarbe pe celălalte.

1.3.1 Operaţiunile cu ocazia fuziunii prin absorbţie:

1. inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv ale societăţilor comerciale care fuzionează, înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării, efectuate cu această ocazie;

2. întocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să fuzioneze;

3. determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilanţului de fuziune;

Pe baza bilanţului întocmit înainte de fuziune se va determina activul net contabil, potrivit formulei:

Activ net contabil= Total Active – Total Datorii

În cadrul acestei operaţiuni se efectuează determinarea valorii contabile a acţiunilor sau a părţilor sociale ale societăţilor comerciale care fuzionează, prin raportarea capitalului propriu (activului net = dreptul acţionarilor în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia).

a) la numărul de acţiuni sau de părţi sociale emise;

b) stabilirea raportului de schimb al acţiunilor şi al părţilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei acţiuni ori părţii sociale a societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii absorbante;

c) determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale ce trebuie emise de societatea comercială care absoarbe, fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al societăţilor comerciale absorbite la valoarea contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii comerciale absorbante, fie prin înmulţirea numărului de acţiuni ale societăţii comerciale absorbite cu raportul de schimb;

d) determinarea majorării capitalului social la societatea comercială care absoarbe, prin înmulţirea numărului de acţiuni care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu valoarea nominală a unei acţiuni sau a unei părţi sociale de la această societate comercială;

e) calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor sau a părţilor sociale şi valoarea nominală a acestora.

1.3.2 Operaţiunile cu ocazia fuziunii prin contopire:

1. inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv, întocmirea situaţiilor financiare de fuziune şi determinarea capitalului propriu (activului net);

2. constituirea noii societăţi comerciale pe baza capitalului propriu (activului net) al societăţilor comerciale care fuzionează şi determinarea numărului de acţiuni, prin raportarea capitalului propriu (activului net) la valoarea nominală a unei acţiuni sau a unei părti sociale;

3. reflectarea în contabilitatea societăţii comerciale nou înfiinţate a capitalurilor aportate, a drepturilor şi obligaţiilor societăţilor comerciale care işi înceteaza existenţa;

4.reflectarea în contabilitatea societăţilor comerciale care s-au dizolvat a elementelor de activ şi de pasiv transmise noii societăţi comerciale.

Fuziunea este operaţia prin care patrimoniul unei societăţi este transmis altei societăţi deja existente sau unei noi societăţi care se constituie.