Japonia - cultură în afaceri

Japonezii sunt foarte diferiti din punct de vedere cultural, unicitatea lor fiind generata indeosebi de trei factori esentiali: istoria lor caracterizata de izolare; inghesuiala impusa de cadrul sau natural si insasi limba japoneza.

Izolarea

Desi timp de mai multe secole Japonia a avut relatii culturale stranse cu China, perioada regimului autocrat Tokugawa, care a inceput in 1603, a condus la o izolare aproape totala de restul lumii pana la aparitia comandantului american Perry, in 1835. Timp de 250 de ani, Japonia, izolata de influentele straine, a creat o societate si o cultura distincta fara egal in ceea ce priveste cooperarea de grup. Principalele trasaturi organizatorice dezvoltate in aceasta perioada inchisa sunt caracteristice si societatii japoneze din ziua de azi, in ciuda schimbarilor evidente care au avut loc in secolul al XX-lea. Umpland pana la refuz orasele mari ei au dezvoltat abilitati sociale complexe care au dus la fenomenul cunoscut sub numele de societatea de tip retea.

O societate de tip retea

Societatea de tip retea este aceea in care exista o puternica interdependenta intre toti membrii unui grup si o abundenta de relatii morale si sociale, atat pe verticala, cat si pe orizontala. Totul incepe inca de la nastere. In timp ce bebelusii occidentalilor sunt curand separati de mamele lor si au propria lor camera, copiii japonezi sunt tinuti aproape de parinti zi si noapte, pana la varsta de doi sau trei ani.

Copiii occidentali preiau curand initiativa si dobandesc de mici experienta in rezolvarea problemelor. Copiii japonezi, dimpotriva, sunt incurajati sa fie total dependenti de persoanele din preajma lor si dezvolta un simt al interdependentei care ii insoteste pe tot parcursul vietii. Ei pot cere favoruri celor din grupul lor si acestea le vor fi acordate. Primul lor grup este familia, insa apoi urmeaza liceul, facultatea, compania.

Varsta si nivelul ierarhic le ofera niste prioritati, insa le creeaza si niste obligatii. In limba japoneza exista cuvinte distincte pentru frate mai mare si frate mai mic etc., de vreme ce indatoririle unuia difera de ale celuilalt si trebuie sa fie clar precizate. Se poate apela la protectia celor care „au mai trecut prin asta“. Liderii sectiilor vor solicita fara jena promovarea angajatilor mediocri din sectiile lor numai pentru ca acestia se afla sub aripa lor si au ramas loiali. Unui director general ii este aproape imposibil sa respinga asemenea solicitari.

Structura societatii de tip retea este avantajoasa pentru oamenii de afaceri japonezi din punct de vedere al asa-numitei inter-relationari. Japonezii, desi respecta foarte mult intimitatea, sunt foarte sociabili cand discuta afaceri. Prin urmare, panza de paianjen din care fac si ei parte le ofera o inegalabila retea de informatii cu un context bogat.

Limba japoneza

Comportamentul japonez este puternic influentat de natura limbii. Potrivit teoriei lui Benjamin Whorf, limba pe care o vorbim determina intr-o mare masura modul nostru de gandire. Japonezii insisi utilizeaza limba intr-un mod total diferit de restul popoarelor. Japoneza este adesea descrisa ca o limba vaga sau ambigua. De exemplu, verbele sunt impersonale, astfel ca adesea nu stii la cine se refera actiunea. Aceasta ambiguitate este deseori folosita intentionat de vorbitorii japonezi care doresc sa absolve pe oricine de o posibila vina si sa se arate politicosi.

Binecunoscutii termeni onorifici din limba japoneza accentueaza aceasta politete, desi adesea sporeste ambiguitatea. Propozitiile indirecte lungi preced, de obicei, propozitia principala. La japonezi, totul trebuie plasat in context, prin urmare exprimarea directa este prea scurta si deplasata. Nu-l veti auzi pe nici un sef japonez spunand: Faceti ordine in birou. Acestia sunt obligati sa li se adreseze subordonatilor in felul urmator: Deoarece vom avea in vizita niste oaspeti importanti, care sosesc la ora 12 si pentru ca dorim sa le lasam cea mai buna impresie despre compania noastra, poate ca ar fi bine sa mai facem putina ordine pe aici. Un alt mod in care limba reflecta societatea este ca japoneza nu dispune de nici un mecanism de vorbire indirecta.

Japonezilor nu le place sa redea afirmatiile altor persoane, deoarece lipsa acuratetii ar putea duce la situatii stanjenitoare sau la nedreptatirea cuiva. Secretara mea din Japonia refuza intotdeauna sa-mi redea continutul apelurilor telefonice primite in absenta mea si ma ruga, invariabil, sa dau telefon la persoanele care ma cautasera pentru a afla mesajul.