Cuprins
- 1. Caracterul colaborativ al aplicatiei 2
- 2. Descrierea generala a aplicatiei 2
- 3. Elemente de tip user experience 3
- 4. Pozitionarea pe piatã 4
- 5. Organizatii care folosesc aplicatia 4
- 6. Aplicatii concurente 5
- 7. Descrierea detaliata a procesului de implementare. Descrierea tehnologiilor folosite 6
- 7.1. CVS (Concurrent Versions System) 6
- 7.2. Serverul Apache 7
- 7.3. MySQL 8
- 7.4. ActivePerl 8
- 8. Descrierea detaliata a fiecarui modul utilizat 10
- 8.1. Modulul New 10
- 8.2. Modulul Search 11
- 8.3. Modulul Reports (Rapoarte) 12
- 8.4. Modulul Preferences (Optiuni/Preferinte) 13
- 8.5. Modulul Administration 16
Extras din proiect
1. Caracterul colaborativ al aplicatiei
Bugzilla este o aplica.ie open-source, larg utilizata, cu caracter colaborativ care permite activitatea de urmãrire a bug-urilor i cuprinde un set cuprinzãtor de caracteristici inclunzând notificãri prin email i o interfa.ã puternicã de interogare.
Aplica.ia permite lucru în comun a diferi.i utilizatori sau grupuri de utilizatori în activitatea de urmãrire (gestionare) a bug-urilor din cadrul unui produs pe diferite componente.
Cu ajutorul acestei aplica.ii se pot urmãri bug-urile aflate în diferite stadii i modificãrile de cod, de asemenea utilizatorii comunicã mai eficient, observându-se orice modificare cu privire la statusul bug-urilor i chiar î.i pot exprima votul.
Aceasta aplicatie vine în sprijinul companiei, creând o echipã care poate fi mai organizatã i care comunicã eficient cu privire la activitatea de raportare i rezolvare a bug-urilor.
2. Descrierea generala a aplicatiei
Bugzilla este probabil cel mai bine cunoscut dintre instrumentele de gestionare open source a bug-urilor. Acesta este utilizat pe mai multe proiecte open source cum ar fi Mozilla, Eclipse i multe distribu.ii Linux, fiind bine adaptat la proiecte mari, deschise.
Bugzilla este de obicei instalat în Unix sau Linux, de.i cu pu.in lucru lucru suplimentar se poate utiliza i în Windows. Bugzilla ruleazã pe Perl i utilizeazã fie MySQL sau PostgreSQL ca o bazã de date. Avem de asemenea nevoie de un server web: Apache este alegerea tipicã. Instalarea apare de la linia de comandã i presupune instalarea tuturor modulelor necesare Perl, crearea bazei de date i programarea script-urilor externe Perl pentru a aduna date pentru grafice bug i pentru a trimite notificãri. Procesul de instalare este lung i adesea plin de surprize.
Bugzilla este puternic, flexibil i se folose.te când avem mai multe proiecte. Avem posibilitatea sã gestionãm mai multe produse, i pentru un anumit produs putem defini componente.
Bugzilla sprijinã destul de complet un model de flux hard-codat (a se vedea Figura 1). Durata de via.ã tipicã a unui bug merge astfel:un tester (sau utilizator) creazã un bug nou. Bug-urile noi sunt create fie ca neconfirmate, noi sau atribuite. De obicei un dezvoltator va accepta un bug (sau îl atribuie altcuiva). Odatã ce dezvoltatorul a corectat bug-ul îl poate marca ca rezolvat, specificând modul în care a fost rezolvat: rezolvat, invalid (nu este bug), duplicat, nu se va rezolva i ”functioneaza pentru mine”. Un bug rezolvat nu este închis oficial pânã când cineva de la QA (asigurarea calitã.ii) il verificã. Dupã ce QA a confirmat corec.ia, bug-ul devine verificat. De.i acest mod de lucru nu poate fi personalizat în Bugzilla, de obicei se dovede.te suficient pentru majoritatea organiza.iilor.
3
Figura 1. Ciclul de viata a unui bug
3. Elemente de tip user experience
Bugzilla detine o echipã care se ocupã cu îmbunãtãtirea interfetei si a celorlalte optiuni care stau la dispozitia utilizatorilor. Cresterea calitãtii navigãrii prin aplicatiei si a utilizãrii ei în sine este una din principalele scopuri ale acesteia.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect Groupware - Bugzilla.pdf