Evoluția Cheltuielilor Bugetare în Perioada 1990 - 2006

A. Cheltuieli bugetare

1. Cheltuieliile bugetare reprezinta sumele aprobate in:

- bugetul de stat

- bugetul asigurarilor sociale de stat

- bugetele fondurilor speciale

- bugetul trezoreriei statului

- bugetele institutiilor publice autonome

- bugetele institutiilor publice (finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz)

- bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii

- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice

- bugetul fondurilor externe nerambursabile;

in limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin aceste bugete.

Cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel national, alcatuiesc

cheltuielile bugetare totale care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidentia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.

Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în

strictă corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe

ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective.

2. Reguli privind cheltuielile bugetare

Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi specifice si in legile bugetare anuale.

Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute mai sus si nici angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.

Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanta si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare.

3. Limite privind majorarea cheltuielilor bugetare

In cazurile in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a caror aplicare atrage majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, initiatorii au obligatia sa prevada si mijloacele necesare pentru acoperirea cresterii cheltuielilor. In acest scop initiatorii trebuie sa elaboreze, cu sprijinul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii implicate, fisa financiara care insoteste expunerea de motive sau nota de fundamentare, dupa caz, si care va fi actualizata in concordanta cu eventualele modificari intervenite in proiectul de act normativ. In aceasta fisa se inscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie sa aiba in vedere:

- schimbarile anticipate in cheltuielile bugetare pentru urmatorii 5 ani;

- esalonarea anuala a creditelor bugetare, in cazul actiunilor multianuale;

- propuneri realiste in vederea acoperirii majorarii cheltuielilor.

4. Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare

Cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile si bugetele institutiilor publice autonome se repartizeaza pe trimestre, in functie de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.

Repartizarea pe trimestre a cheltuielilor aprobate in bugetele prevazute anterior se aproba de catre:

- Ministerul Finantelor Publice: pe capitole de cheltuieli si in cadrul acestora, pe titluri, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetele locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice ale Ministerului Finantelor Publice;

- ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor tertiari de credite, dupa caz;

- ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor tertiari de credite bugetare.

5. Fondul de rezervă bugetară

În bugetele locale se înscriefondul de rezervă bugetară la dispoziţia

consiliului local, judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Aceasta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi

pentru acordarea unor ajutoare către alte unităţi administrativ-teritoriale în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unităţi sau din iniţiativă proprie.

Fondul de rezervă bugetară poate fi majorat, în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti,

precum şi ale consiliilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului.