TVA aferentă tranzacțiilor intracomunitare și frauda de tip carusel

1. Definirea fraudei de tip ,,carusel”

Acest tip de frauda are la baza un mecanism destul de simplu, cel putin in aparenta: operatorul economic din tara de origine factureaza fara T.V.A. (deoarece efectueaza o livrare intracomunitara, care intra in categoria operatiunilor scutite de T.V.A. cu drept de deducere), iar operatorul economic din tara de destinatie va aplica regimul taxarii inverse pentru aceasta operatiune (deoarece efectueaza o achizitie intracomunitara, calculand si integistrand T.V.A. aferenta achizitiilor intracomunitare, la cota de impozitare a tarii sale, atat ca T.V.A. colectata , cat si ca T.V.A. deductibila, fara insa a o plati in mod efectiv). Ulterior efectuarii achizitiei intracomunitare, operatorul economic in cauza dispare fara sa inregistreze, sa declare, si sa plateasca T.V.A. colectata aferenta livrarilor ulterioare efectuate pe piata sa interna (asa numitele firme de tip ,,bidon”, colectoare a unor obligatii fiscale privind T.V.A., care insa nu vor fi niciodata achitate). Acest operator economic (in speta, firma de tip ,,bidon”) mai este denumit, datorita comportamentului sau volatil de tip ,,fantoma”, in practicile de investigare a fraudei de tip ,,carusel”, si ,,veriga lipsa” din comertul intracomunitar.

Frauda de tip ,,carusel” privind T.V.A. aferenta tranzactiilor intracomunitare presupune un lant de operatiuni succesive de vanzare-cumparare transfrontaliere, efectuate in interiorul pietei comunitare. Aceste tranzactii sunt realizate de un grup de operatori economici, care, uneori, cauta sa exploateze, sub o aparenta tenta de legalitate, si diferentele dintre cotele de impozitare practicate de statele membre U.E., in scopul ,,ieftinirii” bunurilor ce fac obiectul unor astfel de tranzactii si, pe cale de consecinta, al crearii unui avantaj comparativ pe piata, din punct de vedere al pretului de comercializare. Din aceasta perspectiva, influentele fraudei de tip ,,carusel” se localizeaza nu numai la nivelul obligatiilor fiscale sustrase de la impozitare, dar si al distorsionarii mecanismelor concurentiale ale pietei.

2. Cadrul legislativ din Romania in domeniu

Aderarea tarii noastre la structurile economice comunitare a impus o serie de modificari la nivelul legislatiei fiscale nationale, in scopul armonizarii acesteia cu reglementarile europene din domeniu. Modificarea continutului normativ al unor reglementari deja existente sau introducerea altora noi a vizat, in special, legislatia privind taxa pe valoare adaugata, deoarece aceasta avea mai mult caracterul unei legislatii nationale. Din aceste considerente, prin modificarile aduse Codului fiscal incepand cu data de 1 ianuarie 2007, s-a urmarit preluarea acquis-ului comunitar privind taxa pe valoare adaugata in cuprinsul prevederilor fiscale romanesti. Noutatea unor concepte sau mecanisme introduse in acest sens, la nivelul acestui impozit direct, are rolul de a accelera transpunerea in practica a directivelor comunitare. Transpunerea in legislatia nationala a directivelor europene din domeniul T.V.A. a presupus, in mod prioritar, definirea conceptuala a termenilor de achizitie intracomunitara si de livrare intracomunitara.

2.1. Definirea operatiunii de livrare intracomunitara – reglementari legislative

Livrarea intracomunitara este definita la art. 128 alin. (9) din Codul fiscal ca fiind ,,o livrare de bunuri ,…, care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora”. De altfel, la alin. (10)-(13) din cuprinsul art. 128 Cod fiscal sunt definite, de asemenea, o serie de situatii asimilate livrarilor intracomunitare, accentul fiind pus si pe definirea nontransferurilor, care nu intra in categoria livrarilor intracomunitare. Din punct de vedere atat teoretic, cat si practic, un agent economic din Romania, care livreaza bunuri catre un agent economic dintr-un alt stat membru U.E. nu va mai efectua o operatiune de export, ci o livrare intracomunitara. Aceasta operatiune realizata de agentul economic din Romania intra in categoria operatiunilor scutite de T.V.A. cu drept de deducere, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a) si alin. (3) din Codul fiscal, respectiv beneficiarul ii comunica furnizorului din Romania un cod valabil de inregistrare in scopuri de T.V.A., atribuit de autoritatile fiscale din statul membru de care apartine si, de asemenea, exista un document care sa faca dovada efectiva a transporturilor bunurilor. Agentii economici din Romania vor beneficia de regimul de scutire de T.V.A. cu drept de deducere, pentru livrarile intracomunitare, chiar si fara respectarea conditiilor mentionate anterior, numai in situatiile enumerate in mod limitativ in cuprinsul art. 143 alin. (2) lit. a) pct. 1 si 2 lit. b) lit. c) si lit. d) din Codul fiscal (care, in principal, se refera la livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi sau la cele efectuate de o intreprindere mica, indiferent de natura acestora). Desi regula generala stabileste ca principiu ca exigibiliatea T.V.A. intervine la data la care are loc faptul generator, iar faptul generator intervine la data livrarii bunurilor, conform prevederilor coroborate ale art. 134 alin. (1) si art. 134 alin. (1) din Codul fiscal, in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri avem o exceptie de la regula generala, conform prevederilor art. 134 alin. (1) din Codul fiscal, in sensul ca exigibilitatea taxei intervine in cea de-a 15 zi a lunii urmatoare cele in care a intervenit faptul generator, cu mentiunea ca exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii daca factura este emisa inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator. Acordarea scutirii de taxa pentru livrarile intracomunitare de bunuri se analizeazaraportat la prevederile art. 10 din Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr. 2.421/2007.