Agroclimatologie - Județul Brăila

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 26 în total
Cuvinte : 5789
Mărime: 42.19KB (arhivat)
Publicat de: Pompiliu Mihailă
Puncte necesare: 6
Universitatea din Bucuresti,Facultatea de Geografie,Specializarea Meteorologie-Hidrologie

Extras din proiect

I.Factorii genetici ai climei

I.1.Factorii radiativi (radiatia solara directa, difuza, globala, reflectata, albedoul, radiatia efectiva si bilantul radiativ)

Radiatia solara este sursa energetic de baza a dezvoltarii complexului de procese interdependente geofizice si biologice.In drum spre Pamant aceste radiatii sunt partial absorbite de particulele componente de atmosfera, partial reflectate de catre moleculele din aer si sunt transformate in radiatii difuze si numai o mica parte ajung in sol,sub forma radiatii directe.Energia razelor solare este transformata in caldura sau consumata in diverse procese fizice sau biologice.Astfel energia luminoasa cuprinsa in razele solare este folosita si prelucrata in fenomenul de fotosinteza Importanta acestui factor de vegetatie se poate aprecia,daca se are in vedere ca fotosinteza este punctual central al nutritiei plantelor verzi.In consecinta nivelul productiei vegetale este strans legat de fluxul radiatiei solare.

Rolul lumnii in viata plantelor.Procesul de asimilare a bioxidului de carbon de catre plante se desfasoara numai la lumina.Deci,lumina constituie factor de vegetatie prin care energia soarelui se integreaza in planta sub forma de energie potential sau energie acumulata in substanta organica.Din cantitatea totala de energie solara,care patrunde in invelisul vegetal,plantele nu folosesc decat o proportie de 3 5%. De asemenea ,nu toate razele care compun spectrul solar au aceeasi intensitate.Intensitatea cea mai mare o au razele rosii-portocalii urmate de cele albastre si violete.Acestea din urma se numesc radiatii fiziologice.

a).Radiatia solara directa

Reprezinta sursa principal de caldura pentru suprafata terestra,caci la nivelul suprafetei active radiatiile solare directe se transforma din radiatii luminoase in radiatii calorice.

Intensitatea radiatiilor solare directe este conditionata de transparent atmosferei ,de prezenta si regimul nebulozitatii si al cetii.

In cadrul regiunilor de campie din sud-estul tarii,cum este si cazul judetului Braila,se poate aprecia ca sumele medii anuale ale radiatiilor solare directe pot ajunge la 70-75 Kcal/cm²,suprafata orizontala.Vara, in cazul timpului senin,sumele lunare ale radiatiilor directe pot atinge in zona de sud-est a tarii 10-12 Kcal/cm². Iarna,sumele lunare ale radiatiilor solare directe scad pana la 1 Kcal/cm².In fazele de timp cu predominare a norilor stratiformi si a ceturilor,pe suprafatele joase de teren sip e fundul formelor concave d relief, sumele lunare ale radiatiilor solare pot fi mai mici de 1 Kcal/cm².

Intensitatea radiatiilor solare directe atinge valori maxime in lunile de vara, la orele pranzului,in regiunea de campie din sud-estul tarii.

b).Radiatia difuza

In afara de radiatia solara directa ziua,pe timp senin, la nivelul suprafetei active ajung radiatii difuze.Valorile radiatiilor difuze sunt mai mari in cazul transparentei reduse a atmosferei ,cand scade radiatia solara directa.

Regimul anual al radiatiilor difuze

Iarna cand suprafata terestra este acoperita cu strat de zapada,aceasta reflecta in mare masura radiatia solara directa.Ca urmare, valorile radiatiilor difuze cresc apreciabil.

Primavara,cand transparent maselor de aer este mare, radiatiile difuze inregistreaza valorile cele mai reduse din an.

c).Radiatia totala

Suma radiatiilor solare directe si a celor difuze constituie radiatia totala.

Repartitia sumelor anuale ale radiatiilor totale

In repartitia lor teritoriala sumele anuale ale radiatiilor totale se diferentiaza in functie de latitudine, regimul norilor,al cetii si al totalitatii conditiilor meteorologice si fizico-geografice.

In partea sud-estica,acolo unde este situate si judetul Braila, unde predomina timpul senin, sumele anuale depasesc 127 Kcal/cm².

Bibliografie

Dumitrescu, E., (1976), Curs de climatologie

Monografia judetului Braila din volumul Judetele patriei,(1980), Editura Sport-turism Bucuresti

Preview document

Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 1
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 2
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 3
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 4
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 5
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 6
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 7
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 8
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 9
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 10
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 11
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 12
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 13
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 14
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 15
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 16
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 17
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 18
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 19
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 20
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 21
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 22
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 23
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 24
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 25
Agroclimatologie - Județul Brăila - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Agroclimatologie - Judetul Braila.doc

Alții au mai descărcat și

Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Ai nevoie de altceva?