Aplicarea MBO în managementul producției

1.Istoric

Managementul prin obiective a fost o punte spre sistemele moderne de idenficare strategica, in deceniile sase si sapte ale secolului trecut, pentru ca apoi sa devina o componenta a managementului strategic actual.

Istoricii acestei metode au identificat printre precursorii utilizarii obiectilor pe Frederick Taylor si Henry Fayol. Ulterior, intre cele doua razboaie mondiale, acestora li s-au mai adaugat alti teoreticieni, carora li se atribuie contributii la constituirea bazei conceptuale a metodei. Acronimul MBO (management by objectis) a fost utilizat pentru prima data de Peter Drucker (1954), care, de altfel, a sintetizat in mod creator metoda.

Aceasta poate fi descrisa ca fiind un proces in care managerul si subordonatul identifica impreuna scopurile (obiectile) organizatiei, definesc fiecare arie majora a responsabilitatii individuale in termenii rezultatelor asteptate de la acesta si utilizeaza aceste masuri ca elemente pentru ghidarea operatiilor unitatii si pentru evaluarea contributiei fiecaruia dintre membrii organizatiei" (Odiorne, 1965).

In baza acestei descrieri si a practicii de firma, se identifica urmatoarele elemente specifice (Migliore, 1990):

- identificarea;

- fixarea scopurilor si obiectivelor ;

- negocierea;

- analiza performantei;

- feedback, comunicare si implicare ;

- evaluarea.

Revenind la Drucker, lansarea conceptului MBO in 1954 este legat in mod decisiv de experientele manageriale ale anilor '50 la General Electric. intre 1954 si 1974, cand apare o alta lucrare-jalon a lui Drucker, Management: Tasks, Responsabilities, Practices, metoda este corectata atat de catre acesta, cat si prin contributiile a numerosi practicieni.

2.Date generale.

Managementul prin obiective (MBO) este astăzi o practică generalizată în lume. MBO nu este numai o tehnică de evaluare a performanţelor, o metodă de motivare sau o procedură de planificare şi control. Incluzând toate acestea, MBO este cu mult mai mult şi anume un sistem managerial cuprinzător, ce integrează multe activităţi manageriale cheie într-o manieră sistematică, conştient orientată spre realizarea efectivă şi eficientă a obiectivelor organizaţiei şi a celor individuale.

Management prin obiective (MBO - Management by objectives) este definit ca: un sistem managerial corespunzãtor care integreazã în manierã sistemicã mai multe activitãþi manageriale de bazã, direcþionate în mod concis cãtre realizarea eficientã a obiectivelor individuale þi ale unei organizaþii. Primele utilizãri ale MBO pot fi datate în anii '50; în 1954 Peter Drucker preciza cã obiectivele trebuie sã fie stabilite în toate domeniile în care performanþa afecteazã ,,sãnãtatea" întreprinderii. În aceeaþi perioadã General Electric Company utiliza elemente ale MBO în eforturile sale de reorganizare pentru descentralizarea adoptãrii deciziilor manageriale. Din acei ani, MBO a suferit multe transformãri, de la modalitatea de evaluare a performanþelor la instrument pentru motivarea indivizilor, ºi mai recent utilizat ca mijloc pentru planificarea strategicã.

Ca în toate planurile, unul dintre momentele critice ale procesului MBO este dezvoltarea premiselor planificãrii. Odatã fixate premisele, primul pas în stabilirea obiectivelor este fãcut de top - manageri þi constã în a determina care este scopul ºi cele mai importante þeluri pe care întreprinderea le urmãreþte în intervalul de timp urmãtor.

3. Aplicarea M.B.O (management by objectives)

Este indiscutabil faptul că, pentru firmele româneşti confruntate cu mari probleme economice şi sociale, utilizarea managementului prin obiective de sine stătătoare sau în combinaţie cu alte sisteme, metode sau tehnici de management, este o importantă şi eficace soluţie.

Argumentele sunt următoarele:

- promovează o pronunţată ''stare de rigurozitate", definirea clară a obiectivelor şi a instrumentelor ce susţin realizarea lor, precum şi prin conturarea elementelor procesurale pentru fiecare componentă structural - organizatorică (posturi, funcţii, compartimente);

- asigură disciplina managerială şi economică la fiecare "etaj"' organizatoric al firmei, pe de o parte prin promovarea de obiective intercondiţionate într-un sistem de obiective şi, pe de altă parte, prin conturarea unor instrumente care să faciliteze realizarea acestora (programe de acţiuni, calendare de termene, instructoriu, bugete, etc);

- este un element declanşator al unor acţiuni complexe de modernizare managerială în pofida criticilor care i se aduc.