Dependența de muncă - workaholic

1. Delimitarea temei

Introducere temă

Potrivit lui William Safire, termenul de “workaholic” a fost inventat de Wayne Oates in anul 1968. Prin definitie, dependenta de munca este recunoscuta drept nevoia obsesiva de a munci sau obsesia asupra serviciului, cu tendinta de tulburare obsesiv-compulsiva – un tip de obsesie mai amplu, legat de ordine, perfectiune si control, in detrimentul flexibilitatii, deschiderii si eficientei. Workaholicul simte placerea intense de a munci si de asi utilize timpul liber altfel decat alte persoane.Dependenta de munca nu seamana cu cea de droguri sau alcool deoarece presupune o serie de actiuni si interactiuni.

Localizare geografică si temporală

Termenul de dependenta de munca a fost pentru prima oara folosit la sfarsitul anilor 60`. Cauzele dependentei de munca ar putea fi multiple. Pe de-o parte poate fi vorba despre o stima de sine scazuta, de nevoia permanenta de a face cat mai mult si cat mai bine pentru a-si demonstra ca este o persoana de valoare. O alta cauza ar fi teama de esec, teama ca oricand cineva mai bun ii poate lua locul asa ca trebuie sa fie mereu in top.

Unii dintre ei sunt fosti copii crescuti fara iubire si drept urmare nu cunosc si partea emotionala a vietii. Persoanele dependente de munca pun accent pe logica si intelect mai degraba decat pe sentimente. Le lipseste entuziasmul, fiind detasati de partea sentimentala din ei. Toate acestea fiind provocate si de competivitatea in societate si la locul de munca.

Relevanta socială

In Romania problema generala este munca multa pe bani putini, stresul, supra-incarcarea cu sarcini si presiunea psihologica permanenta ca ajungi pe drumuri. Aceasta boala poate fi rezultatul nu doar a naturii sau personalitatii anumei persoane ci si rezultatul a unui loc de munca frustrant, a stresului, a programului lung impus de superiori, dictatori.

2. Recenzie literatură

Teme centrale/autor

Un dependent de munca este un individ obsedat de lucru care treptat a devenit infirm emotional si dependent de putere si control.

Mudrack şi Naughton spun ca workaholicii lucreaza mai mult si investesc mai multa energie decat este absolut necesar. Intr-o revizuire a acestui subiect Lynley McMillan, Michael O’Driscoll si Ronald Burke spun ca dependenta de munca implica dificultate in deblocarea de la locul de munca, o iitiativa puternica in a lucra, placere intense de munca. Desi au existat mai multe definitii, Oates este creditat primul prin scrierile sale si prin Oxford English Dictionary. El afirma ca: “workaholism este un cuvantpe cae l-am inventat” acesta insemnand dependenta de lucru, constragerea sau necesitatea incontrolabila de a munci neincetat.

Potrivit lui Spence si Robbins (1992), “workaholicii adevarati” au implicare ridicata in unitatea de lucru, cu entuziasm si o implicare scazuta in timpul lor liber.

Perspectivă istorică

Aproape 10 milioane de americani au lucrat mai mult de 60 de ore pe saptamana de anul trecut, Biroul american de Statistica a Muncii a fost găsit. Am depasit japonez faimoasa productive în ore lucrate. SUA e singura natiune dezvoltata fara concediu din trei angajati americani nu va avea nici o vacanta in acest an.

Inceputurile fenomenului se localizeaza in "Tara Soarelui - Rasare", unde in 1969 a avut loc primul caz de "karoshi", cum l-au denumit ei, adica "moarte prin supramunca". Moartea unui angajat al celei mai mari companii de presa din Japonia a fost urmata in anii '80, cand s-a inregistrat moartea subita a mai multor angajati aflati la inceputurile carierei care nu semnalau indicii de boala. Acest nou fenomen a devenit in scurt timp popular, fiind considerat o adevarata "amenintare" pentru forta demunca.

In 1987, Ministerul Japonez al Muncii a publicat primele date statistice referitoare la "karoshi". Ministerul japonez al Muncii acorda anual intre 20 si 60 de despagubiri familiilor victimelor karoshi. (Katsuo Nishiyama si Jeffrey Johnson, 1997).